Cercetarea arheologică desfăşurată în cadrul programului de cooperare româno-francez de pe tell-ul de la Hîrşova a fost afectată drastic de finanţarea redusă. Această situaţie a impus modificarea strategiei cercetării în campania 2014. În consecinţă, principalul obiectiv avut în vedere a constat în precizarea limitelor suprafeţei tell-ului. Reamintim că cercetările efetuate în ultimii ani au avut drept princi...pal obiectiv studierea formării tell-ului şi evoluţia sa în perioada culturii Boian. În funcţie de situaţia concretă de aici şi de acordul diversilor proprietari, săpăturile s-au concentrat în apropierea principalei zone cercetate până în 2008, în ceea ce a fost denumită SC unde, anterior, se efectuaseră unele cercetări întrerupte datorită imposibilităţii de a se putea lucra în două zone simultan. Datele obţinute până în prezent în această zonă semnalau unele particularităţi ale evoluţiei monumentului în perioada sa formativă. Una dintre consecinţele logice ale acestora avea în vedere faptul că, în timp, amplitudinea în suprafaţă a diverselor secvenţe ocupaţionale a fost variabilă. În acest stadiu al cunoştinţelor noastre, un factor ce a avut o pondere importantă în această evoluţie, pare să fi fost topografia zonei. În acest context definirea cu o cât mai mare precizie a limitelor tell-ului în spaţiu şi în timp şi încadrarea cronologică a acestora devenea foarte importantă. În funcţie de posibilităţile existente ne-am propus deci să încercăm să precizăm limitele tell-ului prin realizarea unor sondaje perimetrale şi studierea stratigrafiei acestora cu scopul definirii încadrărilor culturale şi cronologice. Acestea au fost efectuate manual, cu carotiera mecanică şi cu cea de de 2 m. Astfel au fost controlate laturile de vest (strada Danubius), nord (strada Gh. Doja) şi est (strada Grădinilor), ale tell-ului. Practic, totalitatea acestora au fost realizate în curţile locuitorilor, acolo unde s-a putut obţine acordul acestora. A fost avută în vedere şi posibilitatea recoltării a unor esantioane în vederea obţinerii unor datări C 14 care să poată permite o mai sigură încadrare cronologică a acestor extinderi. Dar şi acest obiectiv a fost dificil de îndeplinit în condiţiile în care locuitorii din zonă au rămas reticenţi faţă de orice intervenţie de acest tip datorită situaţiilor datând dinainte de 1990 când se pare că se plănuia demolarea (sistematizarea zonei), unei părţi a locuinţelor. În consecinţă nu au putut fi realizate toate sondajele sau carotajele necesare. Sperăm că acestea vor putea fi efectuate în ampaniile viitoare. În limita timpului şi a fondurilor avute la dispoziţie au fost efectuate şi două sondaje manuale respectiv S. I Vest şi S. II Est. Acestea au fost efectuate cu scopul de a se putea obţine informaţii mai elocvente privind nu numai amplitudinea extensiei stratigrafice dar şi asupra caracterului locuirilor surprinse în săpătură. Rezultate semnificative Sondajul I Vest Acesta a fost practicat în partea de vest a tell-ului (strada Danubius), cu scopul de a se verifica limita locuirii preistorice şi realiza şi încadrarea culturală. Traseul străzii Danubius pare să fi urmat această limită a tell-ului. Semnificativă este şi situaţia conform căreia pe cea mai mare parte a traseului său stânca de calcar este la suprafaţă cu excepţia ultimului segment ce coboară abrupt spre Dunăre. De aceea Sondajul I Vest (1,5 x 2 m), a fost amplasat aici. Analiza profilelor stratigrafice a permis câteva observaţii foarte importante din punctul nostru de vedere. Astfel s-a putut certifica faptul că aici există numai resturi de locuire atribuibile culturii Gumelniţa. Locuirea aici pare să fi fost afectată spre vest de intervenţiile posterioare, fără a se putea obţine date ce să precizeze epoca când acestea au fost efectuate. Înclinăm să credem că mai curând acestea au fost realizate în perioada sec. XVII – XIX când tell-ul, în partea sa dinspre Dunăre, a fost puternic afectat de intervenţiile antropice, numeroase construcţii, amenajări, inclusiv căi de acces, fiind realizate. În consecinţă credem că este posibil ca în acest sector locuirea eneolitică să se fi extins încă câţiva metri spre vest pe lăţimea străzii. O altă observaţie semnificativă are în vedere faptul că amplitudinea stratigrafică are aici cca. 3 m, baza acesteia fiind pe roca naturală. Astfel este evident faptul că secvenţele ocupaţionale surprinse aici marchează perioada în care locuirea Boian a ocupat zona de până în apropierea stâncii, ajungând foarte probabil până la partea sa superioară. Astfel se poate explica de ce secvenţele ocupaţionale gumeniţene se suprapun direct pe stânca naturală. În zona de vest a tell-ului se înregistrează cele două mari etape de locuire eneolitică, Boian şi Gumelniţa cu menţiunea că extensia lor stratigrafică pare să fi fost deosebită faţă de zona sa centrală. Practic locuirea Boian a ocupat această zonă şi a produs în cele din urmă ridicarea nivelului de călcare până la un nivel ce poate fi situat la cca. 3 m sub nivelul actual de călcare. Sondajul II Est (strada Grădinilor) Acest sondaj (1,2 x 2 m), nu a oferit o situaţie mult diferită. Partea superioară a stratigrafiei demonstrează multiple intervenţii antropice, ultimile fiind cu certitudine contemporane (resturi de materiale de construcţie, obiecte fragmentare de fier, etc.). Prezenţa unor fragmente ceramice romane indică şi existenţa unor secvenţe ocupaţionale datând din epoca romană, distruse şi ele de cele ulterioare. La baza profilului vestic au fost surprinse vestigiile a două locuinţe neincendiate, în sensul că şi aici extensia locuirii gumelniţene a fost mai târzie comparativ cu zona centrală. Aici construcţiile eneolitice au fost construite direct pe un substrat leossoid, natural. Coroborarea datelor obţinute prin intermediul carotajelor a permis observaţia că procesul de formare a tell-ului a fost declanşat pe o suprafaţă denivelată, care, cel puţin în zonele studiate (centrale şi de est), nu pare să fi fost pregătit în prealabil prin nivelare. Primele secvenţe ocupaţionale se concentrează, foarte probabil, în zona de est a tell-ului, primele structuri construite fiind amplasate pe micile denivelări naturale existente. Această locuire pot fi atribuite unei perioade ce corespunde în linii mari cu perioada de evoluţie a culturii Boian. Zona aceasta era mai joasă fiind protejată de pintenul de calcar de la vest de tell, pe care mai târziu s-a ridicat cetatea Carsium. Spre nord exista o situaţie asemănătoare cu diferenţa că aici exista un substrat leosoid. Probele C 14 prelevate din aceste două sondaje vor permite în viitor o încadrare cronologică mai clară care ar putea nuanţa observaţiile preliminare. Un al doilea obiectiv a avut în vedere continuarea studierii documentaţiei cu scopul realizării textelor privind principalele complexe cercetate în campaniile anterioare. 1. continuarea analizelor documentaţiei în vederea redactării textelor definitive privind unele complexe arheologice cercetate în S. B.; 2. pregătirea documentaţiei prin obţinerea unor copii electronice cu scopul completării fondului documentar al şantierului; 3. începerea reorganizării depozitului temporar –ceramică ce a fost afectat de scurgerile de ape pluviale din anii anteriori. Raport sedimentologic În campania anului 2014, cercetarea sedimentologică a avut în vedere analiza unor succesiuni situate în baza tell-ului, în scopul înţelegerii relaţiilor spaţiale dintre depunerile antropice şi fundamentul natural, precum şi a modului de formare al acestuia. În acest scop, au fost analizate succesiunile stratigrafice de pe profilele a două sondaje, situate în extremitatea vestică, respectiv estică a aşezării în care au fost identificate nivelurile de podele şi de utilizare atribuite unor locuinţe incendiate şi neincendiate şi ale unor niveluri ocupaţionale exterioare, inclusiv depuneri de deşeuri menajere. Această informaţie a fost completată cu ajutorul unor carotaje realizate cu o carotieră mecanică, atât în zona de nord, cât şi în zona de nord-est a sitului, în scopul identificării limitelor tell-ului. În ambele situaţii, au fost observate numai nivelurile de acumulare naturală, situate în afara aşezării, astfel încât au fost conturate mai bine limitele acestui tell de mari dimensiuni. Raport carpologic Cu scopul obţinerii unor date suplimentare au fost prelevate mai multe probe din contexte arheologice clare, în principal din Sondajul I Vest. Au fost astfel prelevate şi studiate 9 probe provenind din mai multe US-uri (30003, 30009, 30012, 30023, 30024, 30047, 30034, 30036 şi 30045). Dintre acestea, cele provenind din US-urile 30003, 30009, 30012, 30023, 30024, 30047 nu au conţinut resturi carpologice. Probele din US-urile 30034 şi 30036 provin din SL 302 iar cea din US 30045 din SL 304. În ambele situaţii s-a observat existenţa unor mari cantităţi de seminţe din interiorul celor două locuinţe. Interesant este şi faptul că în primul caz, (US 30034 şi 30036), lotul analizat constă numai din seminţe de Hordeum vulgare iar cel de al doilea lot (US 30045), constă la rândul său numai din seminţe de Vicia ervilia.