Cercetările arheologice efectuate între anii 2003-2014 au urmărit dezvelirea unei porţiuni din sectorul A, la nord de basilica “simplă”, precum şi verificarea rezultatelor cercetării magnetometrice şi electrometrice efectuate iniţial aici. Suprafaţa cercetată, de aproximativ 40 x 20 m, a permis identificare parţială a şase clădiri şi trei străzi aferente acestora. Prima stradă, denumită ABV IV, este orientat...ă est-vest şi are lungimea de 280 m, măsurată între intersecţiile cu străzile AV 1 şi BV 5, ce asigurau comunicarea cu via principalis. Celelalte două străzi, AV 2’ şi AV 3, sunt orientate nord-sud, perpendiculare pe prima. Strada AV 3, ultima identificată, făcea legătura între străzile ABV IV şi ABV II, singurele axe de circulaţie funcţionale în secolul VI p.Chr., la nord de via principalis (fig. 1). În campania arheologică efectuată în luna iulie 2014 s-a continuat dezvelirea spre nord a străzii AV 3, al cărei traiect era previzibil încă din anii precedenţi în secţiunile S 11, S 12 şi S 13. A fost trasată o singură secţiune, S 14, orientată est-vest, cu dimensiunile de 7x3 m (fig. 2 şi 3). După decopertarea stratului vegetal, în vestul secţiunii a fost identificat un zid de piatră legată cu pământ, orientat nord-sud, lat de 0,85-0,90 m. El reprezintă zidul estic al edificiului A 11, mai precis al unei noi încăperi a acestuia, A 11β (fig. 4). În estul secţiunii situaţia se prezintă în felul următor. La 1,45 m de limita estică a fost dezvelit un prag orientat nord-sud, compus dintr-o singură lespede de piatră, lungă de 1,70 m şi lată de 0,15 m. Spre nord acesta face corp comun cu un zid rudimentar, lat de 0,60 m, ce are în structura sa un fragment de fus de coloană refolosit. Dimensiunile pragului sunt similare cu ale altor intrări din sector, A 6α ,A 7, A 8α, A 8γ (fig. 5). Două elemente sunt de remarcat aici. În primul rând pragul nu este poziţionat planimetric pe linia zidului vestic al edificiului A 9 ci intră în stradă, pe care o îngustează cu 0,60 m. O situaţie similară avem pe latura de nord a străzii principale, între poarta de vest şi strada BV 3, unde pe o porţiune de 110 m, aferentă edificiilor B 3, B 4 şi B 5, via principalis se îngustează cu 4 m1. În al doilea rând, zidul rudimentar identificat, împreună cu pragul, închid spaţiul liber din vestul edificiului A 9, corespunzător încăperii A 9δ, existentă iniţial aici apoi dezafectată (fig. 6). Situaţia din teren conturează existenţa unei curţi exterioare, folosită pentru utilităţi, ce înlocuieşte cândva încăperea dezafectată. Este de remarcat magazia circulară adosată zidului (fig. 7), din păcate incomplet cercetat. Tot aici poate fi menţionată şi recuperarea, din exteriorul peretelui vestic al încăperii A 9β, a 39 de fragmente de sticlă întregibile, probabil resturile unei ferestre, un argument în plus adus ideii de spaţiu deschis. Analiza materialului descoperit în campaniile precedente plasează funcţionarea clădirii în a doua jumătate a secolului VI p.Chr (fig. 8). Cercetările realizate în acest an conturează traseul străzii AV 3 şi definitivează cercetarea edificiului A 92. [Mihai Severus Ionescu].