În campania arheologică desfăşurată în 2015 în Sectorul A, la N de Basilica A din oraşul roman Tropaeum Traiani ne-am concentrat mai ales pe anexele aflate pe latura nordică basilicii. Cercetarea acestora s-a desfăşurat în mare parte în secţiuni anterior deschise, care au fost recurăţate şi extinse şi au fost trasate două noi secţiuni, S 44 şi S 45. Secţiunile nou trasate se află la N de S 19 şi S 22, cu dimens...iunile de 5 x 3 m. Cercetarea a coborât până la adâncimea de cca. -1,00 m unde ne-am oprit pe un nivel de dărâmătură din pietre de mari dimensiuni, nefasonate, fragmente de chirpici, amestecate cu pământ cenuşiu, roşiatic şi cu foarte puţin material arheologic. Zidul identificat în S 43, în campania precedentă este orientat NS şi reprezintă continuarea spre N a edificiului A 17 cu încă o camera, aşa cum de altfel, apare şi pe planul cercetărilor magnetometrice realizate în zonă (2009). În secţiunile noi au fost identificate materiale de construcţii: ţigle întregi sau fragmentare, cărămizi şi câteva monede. Imediat la N de basilică se află un edificiu de mari dimensiuni (12 x 5 m), cu două încăperi, numit convenţional A 17. În secţiunile practicate între cele două monumente s-a putut observa mai clar anul acesta un nivel de călcare ce corespunde perioadei romano-târzii de funcţionare a oraşului şi care reprezintă o cale de acces între cele două. Edificiul A 17 reprezintă o construcţie anexă a basilicii, care nu are legătură directă cu aceasta, din punct de vedere constructiv. Între cele două, în secţiunea S 17 P a putut fi identificat anterior un zid dintr-o construcţie mai veche, regăsit anul acesta şi în zona cercetată în suprafaţă. În plus, anul acesta a putut fi identificată foarte bine intrarea în prima cameră a acestui edificiu. Materialul arheologic rezultat în urma cercetării este reprezentat de ceramică, oase animale, fragmente de sticlă şi obiecte de metal şi monede. Cu excepţia acestora din urmă, aduse şi predate spre analiză la Cabinetul Numismatic al Institutului de Arheologie, tot materialul este depozitat la Muzeul din Adamclisi, unde a început sa fie prelucrat. În lipsa unei finanţări corespunzătoare, campania arheologică din anul 2015 s-a desfăşurat doar pe durata a trei săptămâni, perioadă în care atât studenţii, cât şi membrii colectivului de cercetare, şi-au asigurat prezenţa pe şantierul arheologic din fonduri personale.