Cercetarea arheologică din sectorul C1 de la Tropaeum Traiani din campania anului 2015 (desfăşurată în perioada 12 - 30 octombrie) şi-a propus continuarea cercetării ansamblului de locuire romano-bizantină târzie din zona de sud a cetăţii. În cursul acestei campanii au fost deschise două noi secţiuni Cs10 şi Cs18. Prima continuă activitatea noastră către capătul de sud al edificiului impoz...ant de tip domus, descoperit încă din cursul campaniei din 2008, pe când cea de a doua pune în evidenţă noi interioare arhitecturale ale aceluiaşi edificiu spre vest, în apropierea clădirii identificate în subsectorul C2. Secţiunea Cs 10, cu dimensiunile de 14 x 3 m, ne-a relevat noi date constructive ale edificiului tip domus. Astfel a fost identificat un zid lung de 14 m şi lat de 1,05 m, întrerupt de o posibilă intrare lată de 2,40 m. Acest zid, realizat în tehnica opus mixtum, în special în apropierea intrării (de o parte şi de alta a sa), pare unul din formele constructive cele mai timpurii ale edificiului, asemănător zidului principal al laturii de est identificat până în acest moment. Adâncimea la care s-a ajuns în secţiune variază între 0,95-1,55 m şi datorită diferenţelor de nivel identificate deja pentru întreaga zonă din zona centrală a cetăţii către poarta de sud. În capătul dinspre nord- est al secţiunii a fost descoperită o groapă modernă (cu diametrul maxim la bază de 1,10 m), iar în spaţiul liber dinspre nord al zidului menţionat am identificat la aproximativ -1,20 m un nivel vegetal antic, iar la – 1,55 m un nivel compact de călcare de culoare galbenă. Au fost găsite numeroase bucăţi de chirpic ars, fragmente de tegule şi olane de la acoperiş. Cea de a doua secţiune, Cs 18, cu dimensiunile de 10 x 3 m, ne-a relevat noua latură principală de vest a edificiului de tip domus. Acesta, surprins pe o lungime de 8,80 m (şi lat de 0,70 m), este realizat din blochete de piatră variabile ca dimensiuni, în general cele mai mari fiind poziţionate în partea sa superioară. Plinta a fost surprinsă la o adâncime de 1,18-1,20 m de la actualul nivel de călcare. De asemenea, remarcăm prezenţa tehnicii opus mixtum în realizarea acestuia. Acest zid este dublat pe o porţiune de 7 m de un al doilea (lat de 0,80 m), din care s-au păstrat doar două asize, fără fundaţie, pietrele fiind aşezate direct pe pământ. Există o clară diferenţiere temporală între cele două ziduri, ultimul descris, rudimentar, fiind poate printre cele mai târzii urme de construcţie din sectorul cercetat. Este posibil ca acesta să închidă o eventuală cameră de locuire în faza târzie de existenţă a cetăţii, realizată între cele două edificii constatate în subsectoarele C1 şi C2. La această supoziţie contribuie şi cel de al treilea zid identificat aici, perpendicular pe cel al edificiului timpuriu. Acesta a fost surprins în capătul de sud al secţiunii, pe întreaga sa lăţime, şi are grosimea de 0,75 m. Adâncimea la care s-a ajuns în secţiune este de -1,20 m. Din cele două secţiuni au rezultat un bogat material ceramic specific secolelor V-VI p.Chr.,monede, fragmente sticlă, material osteologic etc.