Obiective Obiectivul general al săpăturilor în acest sit arheologic este cercetarea structurilor şi vestigiilor arheologice create în neolitic, epoca bronzului, prima şi a adoua epocă a fierului, secolele II-IV (cultura Militari-Chilia), secolele V-VII (cultura Ipoteşti-Cândeşti), secolele IX-X (cultura Dridu) şi secolele XVIII-XIX. Obiective specifice Cercetarea arheologică preventivă din anul 2015 a avut c...a obiectiv specific identificarea eventualelor complexe arheologice aflate pe un teren amplasat pe teritoriul sitului arheologic Bucureşti-Militari Câmpul Boja, situat în Bucureşti, str. Aleea Lacul Morii, nr. 121A. Metoda de cercetare Pentru o cercetare relevantă a suprafeţei au fost trasate opt secţiuni pe lăţimea terenului, orientate N-S, dispuse perpendicular pe Lacul Morii. Decopertarea stratului vegetal contemporan a fost făcută mecanic, restul cercetării fiind executate exclusiv manual, în straturi de la 2-5 cm, până la 15 cm, în funcţie de necesităţile concrete. Datorită consistenţei pământului s-a procedat la răzuiri repetate şi insistente ale grundurilor şi profilelor secţiunilor. În zonele unde au fost identificate complexe au fost demontaţi martorii dintre secţiuni sau au fost prelungite secţiunile practicate. Descrierea tehnică a suprafeţelor Secţiunile de la S1 la S6, au avut dimensiuni iniţiale de 16,00 x 2,00 m, iar S7-S8, de 16,00 x 5,00 m, respectiv 17,00 x 5,00 m. Ulterior, ele au fost uşor prelungite pentru cercetarea complexelor identificate. Toate secţiunile au fost împărţite în carouri de 2 m, numerotarea făcându-se de la sud la nord. Suprafeţele cercetate preventiv totalizează efectiv 392,12 mp, respectiv 62,43% din suprafaţa totală a terenului pentru care s-a solictat efectuarea cercetărilor arheologice preventive. Consideraţii preliminare Observaţii stratigrafice Stratigrafia generală a zonei cercetate se prezenta în felul următor: 1. Nivel vegetal (orizont organic al solului actual), brun deschis, omogen, compact. Conţine frecvente urme antropice contemporane şi rădăcini actuale. Situat de la nivelul actual de călcare (0) până la cota de –0,30 m. 2. Nivel de depunere, rezultat în urma lucrărilor de construire a canalului din apropiere (surprins şi în S1). El este format din lut galben amestecat cu un sol cenuşiu-negricios şi se întinde pe toată suprafaţa proprietăţii. Antrenate în acest nivel întâlnim fragmente ceramice din Epoca Bronzului şi fragmente de cărămizi moderne. Nivelul este situat între cota -0,30 m şi cota -0,70 m. 3. Nivelul vegetal anterior intervenţiilor de la mijlocul secolului XX, pentru construirea unui canal. Este situat între cota -0,70 m şi cota -1 m. Conţine fragmente ceramice din Epoca Bronzului, din perioada mileniului I p. Chr., precum şi cărămizi şi ţigle din perioada modernă şi contemporană. Nivelul reprezintă cel mai probabil vegetalul anterior, de dinainte de nivelarea survenită în urma construiri canalului. 4. Nivel de cultură, de culoare cenuşiu închis, omogen, compact, cu o grosime care variază între 10 – 20 cm. Din acest nivel apar complexele identificate. Nivelul este situat între cota -1,00 m şi cota -1,20 m. Conţine fragmente ceramice şi chirpici din Epoca Bronzului, dar şi fragmente ceramice din perioada mileniului I p. Chr. 5. Nivel steril de culoare galbenă, omogen, compact, lipsit de urme arheologice. Este situat între cota -1,20 m şi -2,10 m. În acesta se adâncesc o parte din complexele arheologice. 6. Nivel steril de culoare galben deschis, cu conţinut mare de carbonaţi, lipsit de urme antropice, situat între -2,10 m şi -2,70 m (adâncimea maximă în cadrul cercetării). Structuri arheologice Pe suprafaţa terenului cercetat au fost identificate 12 complexe (gropi şi locuinţe) din epoci diferite, concentrate în partea de sud-vest a terenului. Complexul 1 (CPL1). Locuinţa semiadâncită avea probabil o formă rectangulară sau poligonală, dar datorită intervenţiilor moderne şi faptului că ea avea o serie de praguri interne, conturul său a fost doar parţial surprins în cursul cercetărilor. Pe vatră a fost descoperită cenuşă întărită şi un fragment ceramic. Complexul 2 (CPL 2). Locuinţă semiadâncită continuă şi sub profilele de sud ale secţiunilor S5 şi S6. Dimensiunile surprinse în cele două secţiuni sunt: L= 3,60 m; l= 2,40m. Vatra este situată pe latura de N a complexului. Ea este ovală, cu diametrul mare de 1 m şi cel mic de 0,64 m, iar pământul era iradiat pe o grosime de 14 cm. Complexul 3 (CPL3). Groapă rotundă în plan cu diametrul maxim este de 0,46 m. Groapa a fost identificată la -0,60 m şi are o adâncime maximă pe profil de -1,34 m, faţă de nivelul actual de călcare. Complexul 4 (CPL4). Mormânt de inhumaţie, dublu, amplasat în partea de sud al lui S4 şi în martorul dintre S4 şi S6, în dreptul caroului 7, la 10 cm nord-est de cuptorul lui Cpl 10. Groapa este aproximativ ovală, cu dimensiunile de: 1,7 X 1 m. Orientarea mormântului este E-V. În groapă au fost aşezaţi doi indivizi adulţi, denumiţi M1 (partea de S) şi M2 (partea de N), ambii au fost descoperiţi în conexiune anatomică. În zona falangelor de la mâna dreaptă a M2 am descoperit o monedă perforată de bronz, de mici dimensiuni (emisiune Mahmud al II-lea, 1808-1839)(1). Iar în spatele craniului, la demontare a fost găsit un ac din bronz de păr. Complexul 5 (CPL5). Locuinţă adâncită rectangulară, cu lungimea de 4,00 m şi lăţimea surprinsă în secţiune de 2,40 m. În colţul de SV locuinţa a fost afectată de şanţul de irigaţie modern. Sub complex au mai fost descoperite două gropi, una de mici dimensiuni (Cpl 5A) şi cealaltă de dimensiuni mai mari (Cpl 5B). Cpl 5A este o groapă circulară de mici dimensiuni, cu diametrul 0,46 m, situată pe latura de nord-est a lui Cpl 5. Cel mai probabil ea servea ca groapă de stâlp pentru locuinţa adâncită. Cpl 5B este o groapă circulară de mari dimensiuni cu diametrul de 1,80 m, care se continuă şi sub profilul de sud al secţiunii S1. Complexul 6 (CPL6). Sub această denumire convenţională sunt două gropi circulare care se întretaie, amplasate în partea de sud al S2, în dreptul carourilor 6-7. După secţionare am stabilit că Cpl 6B este posterioară faţă de Cpl 6A. Complexul 7 (CPL7). Groapă circulară, amplasată în S1, în dreptul carourilor 5-6. Groapa are un diametru de 0,44 m, cu adâncimea maximă de -1,56, faţă de nivelul de călcare. Complexul 8 (CPL8). Locuinţa semiadâncită a fost identificată de la -0,85 m şi se adânceşte până la -1,25 m, faţă de nivelul de călcare. Aceasta are o formă rectangulară, cu un cuptor în formă de potcoavă scobit în colţul de nord-est. Dimensiunile sunt: lungimea surprinsă de 3,40 m, lăţimea 2,20 m. Cuptorul de bucătărie are un diametru maxim de 0,86 m, iar grosimea pământului iradiat este 4-5 cm. Complexul 9 (CPL9). Groapă circulară are un diametru de 1,60 m. În centru ei am întâlnit o peliculă de galben circulară, cu diametrul de 0,40 m şi grosime de 0,14 m. Complexul 10 (CPL10). Locuinţă adâncită până la -1,16 m faţă de nivelul de călcare. Ea are o formă patrulateră aproape perfectă, cu lungimea de 3,04 m şi lăţimea de 2,98 m, având un bloc de lut cruţat în colţul de nord-est, în care a fost scobit un mic cuptor. Acesta are diametrul de 0,50 m, pereţii s-au păstrat în elevaţie pe 0,30 m, iar grosimea pământului iradiat a fost de 4 cm. După secţionare am putut stabili şi că a existat o refacere a instalaţiei de foc. În faţa cuptorului există o prelungire a vetrei, apărată de o mică gardină, cu o elevaţie de 4 cm. Complexul 11 (CPL11). Locuinţă adâncită de formă rectangulară, cu dimensiunile păstrate de 3,00 m X 2,60 m, având un bloc de lut cruţat în colţul de nord-est, în care a fost scobit un cuptor. Acesta are diametrul de 0,60 m, elevaţia păstrată de 0,30 m şi grosimea pământului iradiat de 4 cm. Complexul 12 (CPL12). Groapă rotundă în plan se adânceşte până la -1,58 m faţă de nivelul de călcare. Diametrul ei este de 1,16 m. Consideraţii preliminare Epoca bronzului În general, materialele arheologice din epoca bronzului au fost descoperite în afara unor complexe arheologice (Pl. 2). Analizând, la nivel general, categoriile de forme de vase şi decor le putem încadra din punct de vedere cronologic perioadei târzii ale epocii bronzului. Analogii pentru aceste materiale pot fi găsite în cadrul descoperirilor din unele situri arheologice din Bucureşti şi judeţul Ilfov la Giuleşti-Sârbi(2), Lunca Bârzeşti(3) şi Militari-Câmpul Boja(4). Cultura Militari-Chilia CPL 5 este un bordei cu o formă obişnuită în cadrul aşezării de tip Militari-Chilia de la Militari-Câmpul Boja, cu menţiunea că în interiorul locuinţei a fost identificată o groapă de provizii de formă aproximativ cilindrică (Pl. 1). O locuinţă similară este bordeiul nr. 30, descoperit la Bucureşti-Militari Câmpul Boja într-o campanie arheologică anterioară. Acesta a fost datat în secolul al III-lea p.Chr.(5) Materialele arheologice (Pl.3/1-3) descoperite în cadrul acestui complex au analogii în cadrul descoperirilor anterioare din acest sit, ce au fost încadrate în limitele secolului al III-lea p.Chr. (6) Cultura Ipoteşti-Cândeşti Acestei culturii îi aparţin complexele identificate ca fiind CPL 1-3, 8-12. Locuinţele cercetate au forme rectangulare sau poligonale (CPL1, 2, 8, 10, 11) . Ele sunt semiadâncite în nivelul de cultură din epoca bronzului şi nivele sterile arheologic. În interiorul acestora au fost identificate şi cercetate instalaţii de foc, respectiv vetre ovale şi cuptoare în formă de potcoavă, scobite într-un bloc de lut cruţat. Menţionăm, faptul că în timp ce în CPL 1 şi CPL 2 există vetre de foc, în CPL 8, 10, 11 există cuptoare scobite într-un bloc de lut cruţat. Acestei perioade îi aparţin şi o serie de gropi rotunde în plan (CPL 3, 9, 12), cu puţin material arheologic în inventarul lor. Complexele identificate se încadrează în cronologia largă a culturii Ipoteşti-Cândeşti (secolele V-VII), dar ele pot fi datate restrâns în secolele V-VI. Argumente în acest sens sunt materialele arheologice (Pl.3/4-8) descoperite unele forme de vase modelate cu mâna liberă, prezenţa vaselor modelate la roată din pastă fină de culoare cenuşie, respectiv din pastă zgrunţuroasă de culoare cenuşie, specifică perioadei anterioare a culturilor Militari-Chilia şi Sântana de Mureş-Cerneahov, care au analogii în campaniile arheologice anterioare din acest sit.(7) Secolul XIX Cele două morminte descoperite aparţin cimitirului satului Boja, identificat cartografic în această arie. Ele au ca inventar o monedă emisă pentru Mahmud al II-lea şi un ac de păr, datate în prima jumătate a secolului al XIX. Concluzii Cercetările arheologice preventive din anul 2015 în situl arheologic de la Bucureşti-Militari Câmpul Boja completează informaţiile ştiinţifice din campaniile anterioare. În campania arheologică din anul 2015 au fost identificate şi cercetate un număr de 12 complexe arheologice, dintre care două pot fi datate în epoca bronzului, unul apaţine culturii Militari-Chilia, opt aparţin culturii Ipoteşti-Cândeşti, iar unul este datat în prima jumătate a secolului al XIX-lea.