Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Batariuc | Paraschiva Victoria | Muzeul Național al Bucovinei, Suceava | |
Matei | Mircea D. | responsabil | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
I. Biserica Sf. ilie În vara anului 1997 la Biserica fostei mănăstiri "Sfântul Ilie" de lângă Suceava, ctitorie din anul 1488 a voievodului Ştefan cel Mare, au fost iniţiate cercetări arheologice, cerute de arhitectul proiectant, în cadrul lucrărilor de restaurare. Au fost trasate trei secţiuni SI, perpendiculară pe contraforturi de la absida de sud a naosului; SII, paralel cu zidul de sud ? şi SIII, în col...ţul de sud-vest al bisericii. În toate cele trei secţiuni au fost descoperite 14 morminte; 10 gropi simple şi 4 cavouri de cărămidă, lipsite de inventar. În SII, paralel cu zidul bisericii actuale, la adâncimea de 0,95 m faţă de nivelul actual de călcare a apărut un zid lucrat din lespezi de piatră legate cu mortar de foarte bună calitate, zid cu grosimea de 1,92 m. În pământul de umplutură au fost descoperite numeroase fragmente de mici dimensiuni de frescă, cât şi fragmente de discuri decorative de tip "ciupercă", smălţuite în galben. În SIII, a fost pus în evidenţă, în zona de S-V a bisericii, un strat cu grosimea de 0,30 m, cu fragmente de mortar, frescă de mici dimensiuni, fragmente ceramice şi fragmente de discuri smălţuite. Prezenţa acestui strat de mortar, frescă şi elemente ceramice, cât mai ales a zidului de pe latura de sud, paralel cu biserica actuală ne fac să avansăm ipoteza existenţei aici a unei biserici de zid, decorată cu discuri smălţuite şi acoperită cu pictură, anterioară ctitoriei ştefaniene care a fost demantelată şi, apoi, pe locul ei a fost construit lăcaşul din anul 1488. II. Mirăuţi - Biserica Sf. Gheorghe Cercetarea arheologică din anul 1997 a reuşit să marcheze, pe parcursul a două etape distincte, finalizarea lucrărilor începute în anul 1992, odată cu deschiderea şantierului de restaurare finanţat de Ministerul Culturii - Direcţia Monumentelor Istorice. Faze ale execuţiei proiectului de restaurare, privind realizarea unor structuri de consolidare sub nivelul pardoselii, au permis extinderea cercetării arheologice atât în pronaosul cât şi în naosul Bisericii "Sfântul Gheorghe" - Mirăuţi - de la Suceava. În prima etapă - aprilie 1997 - a fost cercetat un sector de formă dreptunghiulară în plan (5,40 x 1,40 m), lipit de peretele nordic al pronaosului, în perimetrul căruia au fost descoperite două morminte nederanjate (M16 şi M20), un mormânt, secţionat pe toată lungimea lui de fundaţia aparţinând ultimei faze de construcţie a bisericii (M19) şi resturi de rămăşiţe pământeşti reînhumate aparţinând probabil, unui număr iniţial de trei morminte: M17, M18 şi M21. În a doua etapă - septembrie 1997 - cercetările au continuat în naosul bisericii, prilej cu care au fost consemnate următoarele descoperiri: 1. Mormântul cu numărul 22 - cavou din cărămidă arsă, cu bolta spartă în vechime, probabil la data încastrării lui parţiale în zidăria stâlpilor care susţin arcadele peretelui despărţitor dintre pronaos şi naos. 2. Sicriul, rămăşiţele pământeşti şi piesele de inventar ale unui mormânt somptuos (M21), a cărui existenţă a fost reperată încă din anul 1992, cu prilejul debutului lucrărilor de restaurare şi cercetare arheologică. 3. Absida altarului vechii biserici, datând de la sfârşitul secolului al XIV-lea, demantelată, probabil, la data debutului fazei de (re)construcţie din secolul al XVII-lea, precum şi rămăşiţele pământeşti reînhumate ale unui mormânt - al 23-lea - care, iniţial, a corespuns necropolei exterioare aparţinând bisericii de la sfârşitul secolului al XIV-lea.