Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Hordilă | Domniţa | responsabil | Muzeul de Istorie Roman |
Campania a vizat continuarea investigaţiilor în zona de deasupra izvoarelor pentru a putea obţine o imagine cât mai complexă asupra satului medieval Berindeşti. Săpăturile arheologice au constat din trasarea a trei secţiuni SVIII, SIX şi SX cu dimensiunile de 30 x 3 m, 37 x 2,5 m şi15 x 3 m. În şanţul SIX au fost deschise trei casete care au avut ca scop obţinerea unor observaţii cât mai ample asupra a două co...mplexe: un cuptor menajer medieval şi un atelier de prelucrarea fierului. Situaţia stratigrafică a rămas identică cu cea din anii anteriori. Cele cinci cuptoare medievale cu caracter menajer - parţial păstrate, nepăstrându-se bolta lor care s-a prăbuşit - au forma oarecum ovală cu pereţii groşi de 5-6 cm. Observaţiile din teren au evidenţiat faptul că c.26 este mai vechi decât c.27, deoarece acesta din urmă îl secţionează, iar cuptorul c.28 este refăcut; iniţial el a fost construit pe un pat de pietriş, având o perioadă de folosire destul de mare, lucru dovedit de grosimea vetrei. În şanţul SIX, unde anul acesta s-au surprins cele mai multe complexe, s-a descoperit o groapă de formă ovală cu diametrele de 3 x 3,5 m, adâncă de 0,60 m faţă de nivelul feudal de călcare, cu pereţii îngrijit lucraţi, partea de jos bine bătătorită. Lateral, spre sud-est, a fost surprinsă urma unui par cu diametrul de 0,40 m şi adâncimea de 0,20 m. Destinaţia ei nu a putut fi explicată. Date deosebit de interesante ni le-a oferit o locuinţă de suprafaţă de formă oarecum dreptunghiulară cu dimensiunile de 3,50 x 2,60 m, cu podeaua lipită, cu urme puternice de arsură. Despre arhitectura ei ne vorbesc resturile de pereţi cu tencuială, cei şapte stâlpi de lemn groşi de 25-30 cm, din care doi plasaţi spre colţurile laturii de sud, câte unul pe mijlocul laturilor de est şi vest şi cei trei grupaţi pe mijlocul laturii de nord, ca şi fragmentele de piatră găsite pe podeaua locuinţei. Materialul fragmentar ceramic datează locuinţa în sec. XV. Cel mai interesant complex cercetat este atelierul meşteşugarului fierar - sub forma unei locuinţe uşor adâncite compusă din două încăperi. Una din camere, de forma unui patrulater cu dimensiunile de 4,65 x 4,25, avea intrarea pe latura de est, unde au fost surprinse gropile de pari din dreptul uşii. La colţurile laturii de vest s-au păstrat gropile parilor şi, între ei, adâncitura tălpii peretelui. În această încăpere s-a găsit o porţiune de pământ puternic pigmentată cu oxid de fier având o grosime de 0,60 m. În încăpere se află un cuptor pentru copt pâine, situat în afară, realizat prin cotlonire. Cele două încăperi aveau comun o porţiune din perete unde se afla uşa, pusă în evidenţă de două gropi de pari plasate în camera mai mică, de formă oarecum dreptunghiulară, cu colţurile puternic rotunjite şi dimensiunile de 4,75 x 3,30 m. Prin peretele de nord pătrunde conducta (jgheabul) de apă surprinsă în cercetările anterioare. Pragurile şi gropile surprinse foloseau la amenajările din interior şi susţinerea jgheabului pentru apă. În umplutura locuinţei au fost descoperite numeroase fragmente sau chiar obiecte întregi din fier: cuţite, seceri, amnare, verigi, dornuri, catarame, cuie, clanţe de uşi, bucăţi de metal neprelucrat etc. cât şi numeroase fragmente de vase - unele intregibile - din pastă fină cenuşie sau roşie sau de uz comun ddin pastă roşie zgrunţuroasă care dau posibilitatea să se dateze acest atelier la sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul sec. XV. Importanţa descoperirilor în satul Berindeşti îi conferă acestuia statutul de sat meşteşugăresc, fapt care justifică continuarea cercetărilor în anii următori.