.
Bârnova | Judeţ: Iaşi | Punct: Mănăstirea Bârnova (Ansamblul Mănăstirii Bârnova) | Anul: 2016
Anul:
2016
Epoca:
Epoca medievală târzie (sec. XIV-XVIII)
Perioade:
Epoca medievală
Categorie:
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Mănăstire
Județ:
Iaşi
Localitate:
Bârnova
Comuna:
Bârnova
Punct:
Mănăstirea Bârnova (Ansamblul Mănăstirii Bârnova)
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Gherman Elena Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi
Văleanu Mădălin-Cornel responsabil Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi
Cod RAN:
Raport:

Cercetarea arheologică preventivă a avut ca scop reliefarea generală a situaţiei arheologice în zona Ansamblului Mănăstirii "Bârnova pentru întocmirea proiectului tehnic în vederea restaurării şi consolidării, conform Avizului nr. 32/M/2016 emis de Ministerul Culturii. În această etapă de lucrări, prin cercetarea arheologică preventivă s-a dorit a se cunoaşte situaţia stratigrafică generală din... zona de nord-est a Ansamblului Mănăstirii Bârnova, prin realizarea unei secţiuni arheologice care să lege zidul de incintă cu fosta cuhnie a mănăstirii. Anterior, în anii 1997- 1999 în partea de sud a ansamblului mănăstiresc au fost realizate o serie de cercetări arheologice ale căror rezultatele şi concluziile fiind publicate în volumele de rapoarte arheologice ale campaniilor din anii 1998 şi 1999. Secţiunea arheologică a fost realizată între zidul de incintă şi clădirea fostei bucătării (cuhnie) a mănăstirii. Ea a avut o lungime de cca. 18,20 m şi o lăţime de 2,00 m, adâncimea acesteia a variat între 1,00-2,00 m, fiind realizată până la solul viu, nederanjat, şi a permis observarea stratigrafiei arheologice în zona investigată. Stratigrafia arheologică Situaţia stratigrafică identificată este una relativ simplă, fiind pus în evidenţă nivelul de construire, care prin continuitatea sa indică construirea simultană a zidului de incintă şi a fostei bucătărie (cuhnie) a mănăstirii. Se observă o alveolare în nivelul de construire, la cca. 8 m sud de zidul de incintă, marcată de un nivel de resturi de pietre, produse ca urmare a pregătirii acesteia pentru zidire. Cel mai probabil, imediat după finalizarea lucrărilor de construire, curtea interioară a mănăstirii a fost aranjată, nivelându-se denivelările, determinând un nou nivel de călcare. Structuri constructive Zidul de incintă a mânăstirii are o fundaţie turnată, de cca.1,10-1,20 m, demarcată clar de partea superioară a acestuia, care este din piatră zidită şi care are un decroş / o retragere de 10-15 cm. Înălţimea zidului de incintă în zona cercetată este de cca. 4,40-4,50 m deasupra nivelului de construire şi păstrează urmele drumului de strajă. Fosta bucătărie are o fundaţie turnată de cca.0,70-0,80 m, păstrându-se doar parţial zidul în elevaţie, în zona cercetată având cca.1,20-1,30 m. Starea actuală a construcţiei, aflată într-o avansată stare de degradare, nu ne-a permis aprecierea reconstituirii înălţimii zidului în elevaţie. Dorim să precizăm că între nivelul tălpii zidului de incintă şi nivelul tălpii zidului fostei bucătării (cuhnii) există o diferenţă de cca.40 cm. Descoperiri arheologice Cercetarea arheologică nu a condus la descoperirea unor materiale arheologice în acumulările legate de construirea zidului de incintă şi a fostei bucătării sau în cel imediat superior, de amenajare a curţii după finalizarea lucrărilor de construire. În apropierea fostei bucătării (cuhnii) a fost evidenţiat o acumularea mai consistentă de umpluturi, mai bine evidenţiată pe profilul de vest al secţiunii, dar în care au fost identificate materiale din sec. XVII-XVIII amestecate cu cele de sec. XIX-XX, ceea ce reliefează faptul că stratigrafia a fost deranjată în diverse epoci. Au fost identificate fragmente de cahle cu smalţ, de sec. XVII-XVIII, dar şi fragmente de cahle fără smalţ cu decor geometric şi vegetal, specifice perioadei de început de sec. XVIII. Au fost identificate în aceste acumulări amestecate şi fragmente ceramice de vase, cu sau fără decor şi smalţ, datate sec. XVII-XIX, dar şi un obiect de fier (fragment de pinten?) sau fragmente dintr-un vas de sticlă de sec. XVIII. De remarcat că printre aceste piese a fost identificat şi un tub de cartuş din cel de-al doilea război mondial. Concluzii Cercetarea arheologică preventivă realizată în luna iulie 2016 a fost una restrânsă ca suprafaţă, de aproape 40 mp, obiectivul acesteia fiind determinarea situaţiei arheologice în zona de nord-est a ansamblului mănăstiresc. Rezultatele acestei campanii sunt în concordanţă cu cele obţinute anterior, în campaniile 1997-1999, şi alături de acestea au fost folosite în elaborarea proiectului tehnic de restaurare a monumentului.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO