Situl arheologic nr. 9 de pe lotul 2 al autostrăzii Sebeş-Turda este situat în hotarul satului Sâncrai pe terasa înaltă de pe malul stâng al râului Mureş. El a fost identificat în anul 2015 cu ocazia efectuării unui diagnostic arheologic pe traseul viitoarei autostrăzi Sebeş-Turda. Cu acel prilej au fost conturate câteva morminte de incineraţie şi de inhumaţie care indicau existenţa în punctul respectiv a unei ...necropole din epoca fierului, probabil La Tène. Ca urmare, obiectivul cercetării arheologice preventive din anul 2016 a fost constituit de dezvelirea întregii necropole şi de precizarea exactă a încadrării sale culturale şi cronologice. Săpăturile arheologice preventive au evidenţiat faptul că în aria supusă investigaţiilor s-au succedat două necropole şi nu una cum s-a presupus în primă instanţă. Prima dintre acestea se datează la sfârşitul primei vârste a fierului şi aparţine orizontului „scitic” din Transilvania, în timp ce a doua aparţine fazei mijlocii a celei de a doua vârste a fierului şi se încadrează în orizontul „celtic” din spaţiul intra-carpatic. Toate inventarele funerare au fost depuse la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, fiind în curs de restaurare. Necropola scitică. Ea cuprinde 93 de complexe arheologice. Acestea sunt reprezentate de 77 morminte individuale de inhumaţie, 2 morminte de inhumaţie duble, 6 morminte de incineraţie, 7 gropi din care lipsesc osemintele umane (din acest motiv fiind considerate morminte cenotaf ?), 1 groapă conţinând un cal inhumat. Defuncţii au fost însoţiţi de ofrande de carne (asociate frecvent cu cuţitaşe din fier) şi de vase ceramice. Acestea din urmă sunt reprezentate de vase mari bitronconice de diferite tipuri şi dimensiuni, de străchini şi de ceşti cu toarta supraînălţată. Unele forme de vase au analogii în aria de stepă şi de silvo-stepă din zona nord-pontică. Altele aparţin fondului local anterior orizontului scitic. Majoritatea mormintelor conţin piese de podoabă şi accesorii vestimentare. Acestea au fost realizate din aur, bronz şi fier: aplice de îmbrăcăminte de formă treflată, cercei cu capete conice, cercei cu disc, fibule, brăţări, ace cu capete elicoidale, mărgele din sticlă, chihlimbar, scoici kauri etc. Mormintele cu arme au în inventare, în cele mai multe cazuri, vârfuri de săgeţi (în unele cazuri asociate cu aplice de tolbă modelate zoomorf). Au fost identificate toate tipurile de săgeţi din bronz şi os caracteristice orizontului scitic din Transilvania. Au fost dezvelite de asemenea câteva morminte conţinând vârfuri de lance, topoare-ciocan şi pumnale de tip akinakes. Concluzionând, cimitirul scitic de la Sâncrai se datează pe parcursul sec. VII-V a. Chr. Inventarele funerare îşi găsesc analogii atât în necropolele timpurii ale acestui orizont, cât şi în cele mai târzii, unele depăşind chiar limita cronologică presupusă până acum în literatura de specialitate. De asemenea, s-a remarcat faptul că cimitirele scitice din Transilvania conţin în general un număr mic de morminte, cele mai multe fiind cunoscute la Ciumbrud (26 de morminte). Necropola de la Sâncrai, cu cele 93 de complexe dezvelite, constituie pe departe cea mai întinsă necropolă din Transilvania dezvelită până acum, fiind şi una dintre cele mai mari din întregul Bazin Carpatic. Acest fapt se datorează probabil utilizării îndelungate a spaţiului funerar. Trebuie precizat şi faptul că necropola se extinde în afara limitelor autostrăzii, atât spre est, cât şi spre vest, numărul mormintelor fiind prin urmare mai mare decât totalul celor dezvelite de noi. De aceea, având în vedere importanţa istorică a acestui cimitir, se impune imperios cercetarea în perioada următoare, prin săpături sistematice, a întregii necropole. Necropola celtică numără 8 complexe arheologice. Dintre acestea, 5 sunt morminte de incineraţie, 2 nu conţin oseminte umane şi sunt considerate morminte cenotaf, iar 1 groapă nu are inventar, dar se asociază prin dispunerea sa topografică cu restul complexelor funerare La Téne. Ritul funerar este în toate cazurile incineraţia cu resturile depuse în groapă. Ofranda funerară este reprezentată de vase ceramice lucrate la roată şi cu mâna, precum şi de resturi osteologice provenite de la ofrandele de carne care au însoţit defuncţii. Unele dintre aceste morminte au în inventare piese de îmbrăcăminte şi panoplii de arme constituite din spade, lănci şi scuturi care se pot data în La Tène C2. Atât piesele de îmbrăcăminte, cât şi armamentul, îşi găsesc analogii în aria locuită de taurisci, de pe teritoriul Sloveniei şi din nordul Croaţiei (grupa Mokronog, faza IIb). Necropola celtică, la fel ca cea aparţinând orizontului scitic, se extinde în afara limitei autostrăzii, spre vest. De aceea, având în vedere marea sa importanţă istorică în înţelegerea evoluţiei comunităţilor din Transilvania înainte şi în preajma constituirii Regatului dac, se impune imperios continuarea cercetărilor în perioada următoare, de această dată sistematic şi cu fonduri alocate de Ministerul Culturii.