Sector A - Străzile ABV IV, AV 2’ şi AV 3 Strada ABV IV, axă importantă de circulaţie ce traversa în secolele V - VI p.Chr. întreaga suprafaţă nordică a cetăţii este amplasată la 61 m nord de strada principală şi are o lungime de 280 m măsurată între intersecţiile cu străzile AV 1 şi BV 5, ce asigurau comunicarea cu via principalis. Strada reapare pe o lungime de 8 m în sectorul B, în zona bornelor 21-22 şi 27-...28. Primele informaţii despre aceasta pot fi desprinse din memorabila carte a cpt. Marin Ionescu-Dobrogianu, fondatorul cercetării dobrogenisticii româneşti, Dobrogia în pragul veacului al XX-lea, publicată în 1904, unde la pag. 525, schiţa No. 2 (starea săpăturilor în 1897), apar trasee ale zidurilor din acest sector (fi g. 1a). Pe parcursul cercetării au fost identifi cate alte două străzi, perpendiculare pe ABV IV, AV 2’ şi AV 3, ultima făcând probabil legătura cu altă axă de circulaţie importantă, strada ABV II. În campania iulie-august 2013 cercetarea a urmărit lămurirea unor aspecte constructive ale intrărilor principale în edifi ciile de pe fl ancul sudic şi nordic al străzii ABV IV. Prima intrare analizată este cea a edifi ciului A 6. Acesta este amplasat la sud de stradă şi este compus din două încăperi, A 6α şi A 6β, separate de un zid interior cu grosimea de 0,65 m. Comunicarea între încăperi se făcea printr-o intrare lată de 0,60 m (până în frontul sudic al sectorului). Zidul clădirii, realizat din blocuri de piatră regulate legate cu pământ este lat de 0,70 m. Intrarea principală în clădire are lăţimea de 1,70 m. Cercetările iniţiale indicau trei faze de funcţionare ale acesteia: una când intrarea era lată de 1,70 m şi poarta avea două uşi batante late de 0,85 m, (acestea erau fi xate într-un orifi ciu central cu ivăre), o alta când ea este îngustată cu 0,40 m, uşile fi ind acum late de 0,65 m şi în sfârşit ultima când intrarea este îngustată cu încă 0,20 m, accesul în edifi ciu realizându-se printr-o singură uşă, lată de 1,10 m, ce se închidea dinspre interior spre exterior şi de la V la E (fi g. 1b). În acest an pragul uşii a fost curăţat complet situaţia fi ind următoarea. Intrarea principală, lată cum am menţionat de 1,70 este de fapt realizată dintr-un prag de calcar, lung de 1,25 m, refolosit, completat cu blocuri de piatră până la dimensiunea menţionată (fi g. 2a). El prezintă pe partea orizontală două trepte, una superioară, spre stradă, lată de 0,15 m şi alta inferioară, spre interior, lată de 0,35 m. În centrul pragului, la 0,85 m de asizele laterale, se află o primă scobitură pătrată (6 x 4 cm) destinată sprijinirii uşilor batante la închidere. În prag mai există un orifi ciu asemănător (9 x 5,5 cm) din prima fază de funcţionare a pragului înainte de refolosire (dimensiunile mai mari ale acestuia se datorează mărimii porţilor). Cele două foi de uşă aveau lăţimea de 0,85 m fi ecare, fi ind sprijinite central de două ivăre, accesul zilnic făcându-se prin stânga pragului. Luând în calcul modalitatea de construcţie a acestuia, uşile batante, împreună sau separat, se deschideau, evident, spre interior. Deschiderea completă a porţii se realiza ocazional, în funcţie de anumite necesităţi. Ulterior intrarea este îngustată cu 0,50 m, accesul făcându-se printr-o singură uşă, lată de 1,10 m. Dealtfel pragul prezintă în această parte un şanţ curbat cu un alt orifi ciu pentru ivăr, realizat de deschiderea curentă a uşii (fi g. 2b). Deoarece blocul principal al intrarării este clar delimitat de asizele laterale de piatră, tocul uşii, realizat din lemn, era probabil fixat de cărămizile de chirpic. Pentru culisare uşilor era folosită balamaua, bine cunoscută în lume romană. Tot în acest an, folosind datele existente s-a încercat o propunere de reconstituire a edifi ciului A 6 (arhitect Munteanu Bogdan-Claudiu (fi g. 3a). Următoarea intrare cercetată este cea a edifi ciului A 7. Clădirea este amplasată în vestul edifi ciului A 6 şi este realizată din piatră legată cu mortar alb de bună calitate (var, nisip, fragmente minuscule de scoici, fragmente mici de cărămidă roşie), zidul având grosimea de 0,85 m. Parte frontală a clădirii, dezvelită în întregime, are lungimea de 10,50 m. În exterior zidul este dublat de un fragment de trotuar cu lăţimea de 0,60 m. Accesul în clădire se realiza printr-o intrare lată de 1,70 m, din care ies în evidenţă două blocuri masive, cel frontal având dispus central şi mai jos un orifi ciu în formă de triunghi isoscel (cu baza sus) cu dimensiunile de 5 x 8 x 8 cm, pentru evacuarea spre stradă a apei menajere (fi g. 3b). În interior, mai larg, putem observa alt orifi ciu, având aceeaşi dispunere şi formă (9 x 7 x 7 cm). Acesta este amplasat lateral stânga sus, culoarul din bloc fi ind oblic, apa evacuată urmând traseul pantei antice (fi g. 4a). Blocurile menţionate reprezintă substrucţia porţii, urmele de mortar din partea superioară indicând existenţa unui prag dispărut în urma unor intervenţii ulterioare. Deşi nu există elemente clare, luând în calcul lăţimea acestuia putem vorbi şi aici de două uşi batante. Orifi ciul pentru scurgere din prag ne permite să presupunem existenţa, într-o primă fază, a unui podele interioare de cărămidă, înlocuită ulterior de o podea compusă din lutuială bine bătătorită şi fragmente minuscule de cioburi. Noi concluzii au fost trase după curăţirea completă a peretelui vestic al edifi ciului. Acesta a suferit două refaceri târzii. O primă refacere are loc atunci când peretele iniţial, legat cu mortar este înlocuit de altul, realizat din piatră legată cu pământ, lat de 0,65 m. A doua refacere a acestuia reprezintă şi ultima fază de funcţionare a clădirii. Zidul, identifi cat imediat sub vegetal, este compus din cinci blocuri de piatră, dintre care unul este de fapt un fus de coloană parţial refolosit (ø 0,40 m) (fi g. 4b). Refolosirea fusurilor de coloană în acest scop nu constituie o noutate, două asemenea elemente fiind identifi cate imediat sub pragul atriumului basilicii D. Luând în calcul structura clădirii şi amănuntele menţionate anterior putem opina că edifi ciul A 7 este primul construit pe strada ABV IV şi probabil printre ultimele funcţionale. O reanalizare a îngustării intrărilor în edifi ciile care au front la stradă indică două standarde pentru construcţia uşilor. Astfel intrările principale în A 6α (înainte de îngustare), A 7, A 8α (înainte de îngustare - fi g. 5a) şi A 8γ (fi g. 5b) au lăţimea de 1,70 m. După îngustare cele în A 6α, A 8α, A 9γ (dimensiune iniţială), A 10α (fi g. 6a) şi A 11α (fi g. 6b) au lăţimea de 1,10 m, dimensiuni specifice unei intrări realizată dintr-o singură uşă. Din cele zece intrări cercetate dezvelite integral şapte se încadrează într-un standard, aspect ce poate va fi lămurit odată cu dezvelirea integrală a edificiilor din sector.