Turda | Judeţ: Cluj | Punct: Castrul legiunii a V-a Macedonica | Anul: 2017


Descriere:

Anul cercetarii:
2017
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană târzie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Castru;
Cod RAN:
| 55268.01 |
Județ:
Cluj
Unitate administrativă:
Turda
Localitate:
Turda
Punct:
Castrul legiunii a V-a Macedonica
Toponim:
Potaissa
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Dan Matei participant Muzeul de Istorie Turda
Mărincean Ioana Diana participant Muzeul de Istorie Turda
Andone Rotaru Mariana participant Muzeul de Istorie Turda
Nemeti Irina participant Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Fodorean Florin participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Nemeti Sorin participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Varga Timea participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Fabian Istvan participant Universitatea "Petru Maior", Târgu Mureş
Huszarik Pavel participant Grup Școlar Industrial „Josef Gregor” Nădlac
Raport:
Proiectul multinanual de cercetare 2017-2021 prevedea pentru campania 2017 sondarea şi dezvelirea parţială a edificiilor identificate în canabae prin supravegherea din anul 2006, când o conductă pentru alimentarea cu apă a satului Sănduleşti a traversat zona civilă. Secţiunile-sondaj S01-S04 au identificat zona locuită, o intersecţie de drumuri romane şi o clădire din lemn aparţinând fazei I de locuire în canabae. S-a identificat stratigrafia sitului şi succesiunea fazelor de locuire romană, de demolare post-antică şi de intervenţii ulterioare din Evul Mediu până în epoca contemporană. A fost aleasă pentru cercetarea din acest an o zonă din canabae, la nord-vest de castrul legionar -nota 1. Ca reper general au fost luate descoperirile din anul 2006, când o conductă pentru alimentarea cu apă a satului Sănduleşti, cu regim de supraveghere arheologică, a traversat zona. În dreptul metrilor 130-160 de la marginea gardului vestic al bazinelor noi ale Companiei de Apă Arieş, în şanţul conductei din anul 2006 s-a observat prezenţa ruinelor unor construcţii din piatră asociate cu un bogat material arheologic. Sondajele din anul acesta au avut drept obiectiv identificarea acestor edificii şi stabilirea fazelor de evoluţie a locuirii în această parte a aşezării civile. S01/2016, orientată N-S, cu dimensiunile de 10 x 2 m; adâncime maximă: 0,70 m. În această secţiune – sondaj nu au fost identificate structuri de piatră. Între metrii 8 şi 9.60, în partea nordică a secţiunii, a fost intersectată o lentilă de prundiş cu lăţimea de cca. 1.60 m, aparţinând unei stradele orientate în direcţia E-V. Grosimea maximă a lentilei este de cca. 15 cm. Lentila este bombată în centru şi se îngustează spre margini. În profil nu se observă urma vreunei rigole. Datorită poziţiei stratigrafice (partea superioară apare la – 20 cm, de la nivelul actual de călcare) este posibil ca aceasta să aparţină epocii moderne. Este poziţionată stratigrafic mai sus decât nivelul de dărâmătură romană cu piatră şi material tegular din S02/2017. Din toate carourile a fost recoltat un bogat material arheologic, din stratul de cultură roman. Se remarcă prezenţa unei mari cantităţi de ceramică (în principal veselă pentru servit masa) şi a materialului arheologic mărunt din bronz, fier şi os (piese de echipament militar, monede, un zar din os, ace de păr din os, un cuţit din fier etc.). Nu s-au observat nici amprente de la pereţi de lemn, doar un strat de lut galben în profilul vestic, care poate proveni de la un perete din lemn şi lut dărâmat în imediata vecinătate a zonei sondate. Secţiunea a intersectat un spaţiu liber de construcţii, fie între nişte clădiri uşoare din lemn şi lut, fie într-o curte. S02/2016, orientată NV-SE, cu dimensiunile de 15 x 2 m; adâncime maximă: 0,75 m. Poziţia suprafeţei este paralel cu drumul actual de pe Dealul Cetăţii (str. I. I. Russu), perpendicular pe secţiunea S01/2017. Între metrii 5.40 – 6.70 (pe profilul sudic) a fost identificată o aglomerare de piatră de carieră şi material tegular roman (tegulae, imbrices), la adâncimea de 0.30 m (partea superioară). Aceasta reprezintă nivelul de dărâmătură roman, materialul provenind de la un edificiu din piatră, cu acoperiş din ţigle şi olane situat în imediata vecinătate. În capătul vestic al secţiunii, între metrii 13.70 – 15 (pe profilul nordic) a fost identificată o altă lentilă de prundiş compactă, cu partea superioară la adâncimea de 0.45 m (de la nivelul actual de călcare). Lentila are o grosime de cca. 20 cm, iar în profilele nordic şi vestic se observă o adâncitură care poate fi identificată cu rigola drumului (ţiglele căzute indică panta şanţului rigolei). Limita inferioară a rigolei este la – 0.75 m. Deşi doar un colţ al suprafeţei S02 a intersectat acest drum, se poate observa că era orientat pe direcţia E-V. Mare parte a materialului mărunt descoperit în S02/2017 provine din capătul vestic al secţiunii, din zona drumului şi mai ales a rigolei. S03/2017, 15 x 2 m, orientată NV-SE, adâncime maximă: 1 m. În carourile 1-7 continuă drumul găsit şi în S02/2017, care a fost dezvelit în suprafaţă. Partea superioară a stratului de pietriş apare la 0.45 m, de la nivelul actual de călcare. Porţiunea dezvelită din drum arată că acesta era orientat în direcţia E-V. În restul secţiunii, în carourile 8-15, au fost identificate mai multe intervenţii moderne şi contemporane, care distrug parţial nivelele de locuire antic şi medieval. Secţiunea este traversată pe direcţia E-V de şanţul conductei de aducţiune a apei în satul Sănduleşti din anul 2006. Şanţul săpat din stratul de humus modern se obsetrvă bine în profilul vestic şi urma lui (lată de cca. 50-60 cm) traversează oblic secţiunea ieşind prin profilul nordic între metrii 6-7. Între metrii 10-14 nivelele de locuire sunt bulversate de o mare groapă modernă, săpată de sub humus, al cărei fund ajunge până la adâncimea de 0.80 m. În umplutura gropii au mai rămas pietre de mari dimensiuni, nefasonate. Din aceste carouri provine o mare cantitate de piatră de carieră nefasonată. S-a păstrat o porţiune din această dărâmătură de piatră, între metrii 9-12, unde aparent erau două asize de piatră şi avea aspectul unei amenajări târzii (zid sec, fără mortar). Probabil această groapă modernă este rezultatul excavării lespezilor şi bordurilor drumului identificat în S04/2017. În caroul 15, în colţul S-V al secţiunii, în singura zonă nederanjată de intervenţiile moderne şi contemporane, se mai păstreză stratigrafia originală a sitului. La adâncimea de 0.55 m apare partea superioară a unui nivel compact de lutuială, care corespunde cu nivelul stradelei din carourile 1-7 ale S03/2017 şi caroul 15 al S02/2017 şi reprezintă, probabil nivelul de călcare într-un edificiu din vecinătatea drumului. În nimediata vecinătate, lângă profilul sudic, s-a observat urma unei gropi circulare, cu diametrul de 0.70 m (la adâncimea de 0.90 m, unde a fost conturată în plan). Groapa se observa de la de la adâncimea de 0.60 m (măsurată de la nivelul actual de călcare). După secţionare şi golirea parţială s-a constatat că are o formă cilindrică, cu fundul rotunjit, şi continuă, de la nivelul de unde a fost conturată, doar 25 cm. În total, de unde a fost observată, de la adâncimea nivelului de călcare cu lutuială, groapa avea doar 0.55 m adâncime, ceea ce exclude ipoteza unei gropi de stâlp. Groapa era umplută cu lut galben, bine tasat, în care se regăsesc sporadic fragmente ceramice şi oase de animale. Lutul galben are aceeaşi consistentă cu cel din podeaua din colţul sud-vestic al secţiunii (cu o grosime de cca. 20 cm). În lumina acestor observaţii presupunem că acest colţ al secţiunii S03/2014 aparţine interiorului unui edificiu cu pereţi de lemn şi lut din faza I de locuire în canabae. Groapa G1, cu diametrul de 0.65-0.70 m este probabil o groapă de provizii în care a fost introdus un vas de tip dolium, ulterior dezafectată şi umplută cu lutul galben folosit la nivelarea podelei din edificiu. S04/2017, 7x4 m, orientată NV-SE, adâncime maximă: 0.95 m. În partea estică a suprafeţei continuă drumul cu prundiş identificat în S02 şi S03, partea suprioară a acestuia fiind identificată la adâncimea de 0.50 m, de la nivelul actual de călcare. În partea sudică dărâmătuar cu piatră de carieră are aspectul unei platforme, păstrată în suprafaţă pe 2.40 x 0.50 m şi intersectată de profilul sudic între metrii 0.45-2.80. În jumătatea vestică a suprafeţei a fost identificat un alt drum cu o lentilă compactă de pietri, flancat de borduri masive realizate din blocuri şi lespezi de calcar. Acest drum se intersectează cu drumul de pietriş din S02 şi S03, care ajunge în partea estică a S04, şi este orientat diferit, în direcţia NE-SV. O parte dintre blocurile şi lespezile bordurile sunt scoase într-o epocă ulterioară, urmele de scoatere fiind vizibile şi în profilul sudic sub forma unor adâncituri rectangulare. Drumul continua probbail şi în S03, unde în profilul nordic se observă urmele de scoatere a lespezilor. Restul contextetelor din S03 sunt bulversate de groapa modernă din carourile 10-14 şi de şanţul conductei din anul 2006. Lespezile din borduri au dimensiuni de 0.85 x 0.40 x 0.20 m şi 0.75 x 0.30 x 0.20 m. O lespede mişcată de la loc este căzutîă în zona dintre cele două drumuri şi are dimensiunile de 0.65 x 0.30 x 0.20 m. Bordura vestică a drumului este mai bine păstrată şi lespezile sunt aliniate pe o lungime de 2.40 m. Bordurile sunt realizate din câte două rânduri de lespezi şi au lăţimea de 0.75 m (bordura estică) şi 0.65 m (bordura vestică). Lăţimea drumului între cele două borduri este de cca. 2 m. Dincolo de drum, în partea vestică a suprafeţei, se observă amprenta unui zid (perete din lemn?) scos, orientat pe direcţia E-V. Amprenta are o lăţime de 0.40 m şi a putut fi conturată în plan pe o lungime de 2.15 m. Amprenta pereteului scos intră în profilul vestic (groapa urmei de scoatere se observă bine în profil) şi sub drumul cu bordură. Se observă că drumul cu bordură orientat NE-SV este construit după demolarea acestui edificiu orientat E-V, pe care îl suprapune (din partea vizibilă a peretelui scos, o lungime de 1.10 m a putut fi identificată chiar sub drumul cu borduri, în locul unde bordura este scoasă într-o epocă ulterioară). Amprenta peretelui scos nu continuă dincolo de drumul cu borduri. Probabil colţul clădirii din lemn şi lut se afla în zona gropii circulare umplute cu lut din S03. Prezenţa acestei amprente de perete scos indică faptul că în colţul NV al S04 şi cel SE al S03 ne aflăm în interiorul unei construcţii cu pereţi de lemn şi lut din faza I de locuire din canabae. Spre sud de construcţie, dincolo de amprenta de perete scos, se află o podea de mortar. Construcţia a fost demolată la construirea drumului cu borduri din lespezi de piatră. Sondajele S02 – S04 arată succesiunea amenajărilor locuirii în canabae, în zona intersecţiei / suprapunerii dintre cele două drumuri. În faza I existau construcţii din lemn şi lut orientate E-V, de-a lungul drumului cu pietriş din S02 şi S03. Ulterior, în faza II, construcţia identificată a fost desfinţată şi s-a construit peste acest drum cu borduri masive din lespezi de piatră. Clădirea masivă din piatră din apropiere, de la care provine cantitatea mare de piatră de carieră din S03 şi materialul tegular, se află probabl la S, SV de această intersecţie de drumuri. Noile informaţii obţinute prin cercetarea din anul 2017 au permis clarificarea fazelor de locuire din aşezarea civilă de lângă castrul legiunii V Macedonica. Pornind de la aceste secţiuni- sondaj, cercetarea viitoare va dezveli în suprafaţă zona de la sud de acestea pentru a identifica clădirea din piatră, acoperită cu ţiglă şi bolţi cu cofraj pierdut de la care provine materialul tegular recuperat. Artefactele descoperite completează cunoştiinţele moderne despre viaţa civilă în apropirea unui castru legionar roman la sfârşitul secolului II şi în secolul al III-lea p. Chr. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Note:

1.
1.Cercetările arheologice din campania 2017 au fost finanţate din fondurile Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale prin contractul de cercetare arheologică sistematică nr. 26/09.08.2017.