Situl de la Gumelniţa, mun. Olteniţa, jud. Călăraşi, este binecunoscut specialiştilor şi marelui public prin prisma aşezării de tip tell de aici, care este şi situl eponim al culturii Gumelniţa. Situl este compus din aşezarea de tip tell aparţinând comunităţilor gumelniţene, din două necropole corespunzătoare aşezării respective, iar în proximitate sunt semnalate şi alte locuiri atribuite eneoliticului timpuriu... (cultura Boian, faza Vidra), eneoliticului final (o necropolă Cernavoda II), epocii bronzului (o aşezare atribuită culturii Tei), primei epoci a fierului sau culturii Dridu. De curând, din iniţiativa Muzeului Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti şi Institutul National al Patrimoniului, s-a decis redeschiderea sitului de la Gumelniţa, mun. Olteniţa, jud. Călăraşi, în cadrul unui program de cercetare interdisciplinar denumit Cercetarea pluridisciplinară a sitului arheologic Gumelniţa. Iniţial, în vederea decelării corespunzătoare a potenţialului arheologic actual al sitului, s-a decis organizarea unei campanii de evaluare şi diagnostic arheologic, ce s-a desfăşurat pentru o perioadă de două săptămâni, în cursul lunilor septembrie-octombrie 2017. Ulterior, pe baza rezultatelor obţinute, în anul 2018 s-a început o cercetare sistematică şi interdisciplinară a sitului respectiv, ce implică un plan multi-anual complex, ce propune o abordare modernă şi interdisciplinară a acestuia. Pentru o bună gestionare a situaţiei din teren, considerând perimetrul propus spre investigare, zona sitului a fost împărţită în 3 sectoare principale: 1. Sector tell (ce cuprinde perimetrul martorului de eroziune pe care se află aşezarea de tip tell); 2. Sector terasă (ce cuprinde terasa de la est şi nord de tell, unde au fost identificate necropolele aşezării, dar şi alte urme de locuire preistorică); 3. Sector off-tell (ce cuprinde zona de luncă inundabilă ce separă martorul de eroziune de terasă). În campania 2018 au fost efectuate cercetări în toate cele trei sectoare, rezultatele preliminare urmând a fi prezentate în continuare. Sector Tell: Aici, pe baza datelor interdisciplinare complexe rezultate în urma evaluării din 2017, publicate deja, s-a decis deschiderea unei suprafeţe care să permită o cercetare in extenso a complexelor investigate în 2017. În acest sens, a fost proiectată suprafaţa S1 în zona de sud-est a tell-ului, cu dimensiuni de 16 x 8 m, în cadrul căruia a fost păstrat un martor în cruce, în vedere unui control corespunzător al stratigrafiei orizontale şi verticale, fiind obţinute astfel patru sectoare (I-IV). Suprafaţa S1 a fost împărţită în carouri de 2 x 2 m, notate alfa-numeric. Precizăm că noua suprafaţă include şi zona cercetată în 2017, aceasta fiind integrată corespunzător în noua suprafaţă. În principal, în campania 2018 s-a reuşit îndepărtarea nivelului vegetal în toate cel patru sectoare din S1. După acest nivel a fost identificat un strat de coluvium, caracterizat de prezenţa a numeroase materiale arheologice în poziţie secundară (fragmente ceramice, piese de silex, râşniţe, resturi faunistice etc.). Acest coluvium a fost demontat în totalitate în sectoarele I – II şi parţial în sectoarele III – IV. În primele două sectoare, după îndepărtarea coluviumului a fost identificat un nivel antropic, corspunzător culturii Gumelniţa, ce conţinea o serie de complexe arheologice. Dintre acestea se remarcă locuinţa neincendiată, notată L3, identificată în sectoarele I – II, dar şi o serie de gropi posterioare (C8, C9, C10, C12) ce o afectau mai mult sau mai puţin. În cazul locuinţei L3, în această campanie, s-a reuşit doar curăţarea nivelului de distrugere, urmând ca cercetarea să continue în campaniile următoare. Pe baza materialelor ceramice recoltate din nivelul de distrugere, dar şi din zonele exterioare, construcţia respectivă aparţinea cel mai probabil fazei A2 a culturii Gumelniţa. Datele radiocarbon, ce vor fi obţinute pe baza probelor colectate, vor verifica această ipoteză de lucru. Tot în cazul sectorului tell, în campania 2018 s-au demarat măsurătorile geofizice propuse încă din faza de evaluare. Astfel, pentru decelarea stratigrafiei antropice de la Gumelniţa, pe întreaga suprafaţă a martorului de eroziune, s-a decis utilizarea a două metode de investigaţie – tomografia electrică (ERT) şi georadarul (GPR), datorită complementarităţii dintre acestea. Au fost efectuate măsurători geofizice pe 2 zone: i). un profil transversal de la sud la nord pe toată lungimea martorului de eroziune, pe o lungime totală de 270 m; ii). o arie amplasată pe panta de sud şi sud-est care suprapune şi zona în care se află localizată S1. Rezultatele studiului geofizic sunt promiţătoare şi au confirmat prezenţa unor complexe arheologice până la adâncimi de 4 metri pe aproape toată suprafaţa investigată în 2018. Demersul nostru de prospectare a întregului martor de eroziune va continua în campania 2019. Sector Off-tell: În acest sector, investigaţiile din campania 2018 au fost de mai mică amploare, constând în periegheze şi 2 carotaje mecanizate, acestea fiind în curs de prelucrare. De asemenea, s-au continuat măsurătorile topografice şi achiziţia de date geo-spaţiale cu ajutorul unui UAV. Sector Terasă: Aici, datorită modificărilor majore a configuraţiei terenului faţă de anii ’60 ai secolului trecut, când Silvia Marinescu-Bîlcu şi Ersilia Tudor au realizat cercetări în zona necropolei, cercetarea a trebuit adaptată la condiţiile actuale, care implică inclusiv existenţa unei păduri de salcâmi. În aceste circumstanţe, s-a decis realizarea unei secţiuni noi, în zona în care s- au realizat sondajele de verificare din campania 2017. Această nouă secţiune, notată Son 9 (20 x 3 m), orientată NE-SV, a cuprins în perimetrul său şi sondajele din 2017. La limita de SV, pe parcursul cercetărilor, datorită situaţiilor apărute în teren (morminte) şi a prezenţei copacilor, a fost necesară realizarea unei mici secţiuni la limita lui Son 9, notată Son 10 (4 x 1 m). În cele două sondaje a fost identificate 7 morminte de inhumaţie (M2-M8), ce conţineau schelete într-o stare de conservare diferenţiată. Gropile funerare sunt de formă ovală, având dimensiuni adecvate dimensiunilor defuncţilor depuşi. Din punct de vedere al elementelor de tratament funerar toate complexele funerare investigate prezentau depunerea indivizilor în poziţie chircită, pe partea stângă, orientate E-V. Inventarul funerar lipseşte aproape în toate cazurile. Excepţie face mormântul M8 unde, în zona antebraţului stâng, a fost descoperit un obiect bitronconic din lut ars, cu un orificiu în partea superioară şi mai multe mărgele tubulare din Spondylus. Tot în acel perimetru, dar şi în zona abdomenului au fost identificate şi urme de ocru roşu. Tot în Sectorul Terasă, datorită existenţei, la 340 m N de punctul în care se efectuează cercetări în necropola preistorică, a unei zone excavate ilegal în trecut, de mari dimensiuni (cca. 110 x 30 m), în campania 2018 s-au realizat o serie de periegheze în vederea cercetării profilelor din această groapă, mai ales că din datele anterioare avute de la colegii de la Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa cunoaşteam faptul că acolo, în 2016-2017, au fost distruse mai multe morminte preistorice de către cei care au excavat groapa respectivă. Cercetarea noastră a condus la identificarea unor gropi în profilul de S şi a unui mormânt în profilul de V. Pentru salvarea acestor vestigii au fost realizate o serie de sondaje. Astfel, în Son 11 (4 x 2 m) au fost identificate 3 gropi circulare (C5, C6 şi C8) ce se întretăiau, iar pe baza materialelor ceramice recoltate le putem atribui culturii Gumelniţa. Foarte interesant este faptul că groapa C6 suprapunea groapa unui mormânt (M10), care conţinea un individ în conexiune anatomică, relativ bine conservat, ce prezenta aceleaşi elemente de tratament funerar (poziţie şi orientare) ca cele din Son 9. Nu a fost identificat inventar funerar. În zona mormântului identificat în profilul de V, la cca. 25 m NNV de Son 11, a fost deschisă o mică suprafaţă, notată Son 12 (2,6 x 1,7 m), pentru cercetarea complexului funerar respectiv. Din păcate, după cum ne aşteptam, pe baza observaţiilor de pe profil, cea mai mare parte a mormântului respectiv (M9) era distrusă, pe loc fiind păstrate doar membrele inferioare în conexiune anatomică şi un rest din groapa funerară. Pe baza acestor elemente se poate decela faptul că şi în acest caz a fost vorba de un individ depus în poziţie chircită, orientat pe direcţii apropiate de E, ca şi în celelalte cazuri. Mormântul nu conţinea inventar funerar. Pe baza acestor două morminte şi a elementelor de tratament funerar identificate putem presupune că necropola aşezării de la Gumelniţa se extindea până în acestă zonă. Foarte interesnat este faptul că, în Son 12, după demontarea mormântului M9, a fost identificată o altă groapă ce era tăiată de complexul funerar. Această groapă, notată C7, păstra în bază urme de arsură diferenţiată, în asociere cu cenuşă, iar materialele ceramice recoltate sunt specifice culturii Boian. Situaţia aceasta nu ne surprinde, deoarece, pe baza datelor din timpul săpăturilor din anii ’60 ai secolului trecut, cunoaşteam că în zona terasei sunt documentate şi complexe Boian. Însă, C7 este primul complex de acest fel cercetat de către echipa noastră şi deschide noi piste de urmărit în cadrul proiectului de faţă. Având în vedere cele menţionate mai sus, situl Gumelniţa prezintă un potenţial arheologic consistent, ce justifică pe deplin desfăşurarea unei cercetări sistematice de lungă durată, care să aducă noi date privind populaţiile preistorice din zona Dunării de Jos. Obiectivele principale urmărite în campania din anul 2019 vor fi: 1. Continuarea săpăturilor arheologice şi a cercetărilor interdisciplinare din cadrul necropolei eneolitice de la Gumelniţa; 2. Continuarea cercetărilor în aşezarea de tip tell eponimă aparţinând culturii Gumelnita;
3. Realizarea de carotaje sedimentologice şi palinologice pentru reconstituirea paleomediului; 4. Realizarea de prospecţiuni tip ERT şi GPR pe suprafaţa tell-ului, în vedere decelării zonelor ocupate de locuirea Gumelniţa; 5. Periegheze tip survey in proximitatea sitului. Tehnica de săpătură arheologică aplicată în situl de la Gumelniţa va consta în metoda micro- stratigrafică, înregistrările realizându-se în sistemul unităţilor stratigrafice (u.s.-uri), în cadrul unor registre de unităţi şi complexe, fiind utilizate fişe tipizate. Ulterior informaţiile vor fi încărcate într-o bază de date dedicată, realizată sub Acces MS- Office. Colectarea datelor geo-spaţiale brute din teren, în vederea înregistrărilor planimetrice şi altimetrice, se va realiza cu ajutorul unui receptor GNSS (Global Navigation Satellite System), la care se adaugă o staţie totală Leica TCR 407 Power. Datele geo-spaţiale vor fi completate cu informaţii colectate prin intermediul zborurilor cu UAV-ul, dar şi prin integrarea surselor cartografice existente. Sedimentul din morminte şi din complexele cercetate a fost recoltat contextual şi ulterior sitat, tamisat şi/sau flotat. Finalizarea procesului de studiu va consta în trierea materialelor rezultate şi analizarea acestora pe categorii. Din toate complexele cercetate vor fi recoltate probe pentru datări absolute (14C), paleoparazitologie, izotopi (12C-13C/15N-16N) şi studiul materialului genetic uman fosil (A.D.N.). Materialele osteologice faunistice şi antropologice vor fi prelucrate şi analizate de către echipa Secţiei de Bioarheologie a Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan” din Bucureşti şi a Centrului Naţional de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României. Diversele categorii de artefacte vor fi studiate şi analizate în laboratoarele Muzeului Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa, Muzeului Municipiului Bucureşti, Institutului Naţional al Patrimoniului, Universităţii „Valahia” din Târgovişte şi Platformei ArchaeoScience#RO din cadrul ICUB, Universitatea din Bucureşti. Probele micromorfologice, palinologice şi carpologice vor fi analizate în laborator de către specialiştii Secţiei de Bioarheologie a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, Centrului Naţional de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României şi ai Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi. Alte analize interdisciplinare pe diverse categorii de artefacte şi ecofacte vor fi realizate în cadrul Institutul Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" Măgurele, dar şi în cadrul unor laboratoare din străinătate.