Campania arheologică din anul 2018 a urmărit două obiective principale: a) finalizarea cercetării zonei afectate de intervenţiile ilegale din anul 2015 şi de prăbuşirile terenului de pe malul drept al Ialomiţei şi b) continuarea cercetării complexelor identificate în campania 2017 în taluzul fostului drum de legătură dintre localităţile Crăsanii de Jos şi Copuzu. În acest scop au fost trasate şi cercetate trei... suprafeţe, de dimensiuni diferite, după cum urmează: SXXII (2 x 8 m) şi SXXIII (2 x 10 m), trasate în proximitatea taluzului îndreptat în 2017, şi S XXIV (4 x 6 m), situată în apropierea zonei afectate de intervenţiile neautorizate. În anul 2017, la finalul campaniei arheologice, la îndreptarea profilului creat prin construirea fostului drum dintre satele Crăsanii de Jos şi Copuzu, a fost observat un rest de locuinţă (C112). În consecinţă, pentru a cerceta acest complex arheologic, în campania 2018 a fost deschisă secţiunea S XXIII/2018. Iniţial, resturile locuinţei au fost observate pe profil pe o lungime de 4,5 m, cu o adâncime de 1,60 m. Majoritatea materialelor arheologice prelevate din această locuinţă au fost obţinute la îndreptarea profilului. Menţionăm acest aspect deoarece la săparea S XXIII/2018, care avea ca scop principal cercetarea locuinţei C112, am observat că suprafaţa acoperită de această locuinţa era una redusă. În fapt, pe o lungime de aproximativ 4,50 m, locuinţa mai continua în profil aproximativ 40 cm, în zona de nord, şi 60 cm, în cea de sud. În această situaţie se poate concluziona că locuinţa era orientată aproximativ pe direcţia NNE-SSV şi că a fost aproape în întregime distrusă de construirea fostului drum dintre localităţile mai sus menţionate. În campania 2018 au fost înregistrate 17 complexe arheologice atribuite, în totalitate, epocii getice: o locuinţă (C123), o structură de combustie (C130), 13 gropi mari (C117, C118, C119, C120, C121, C122, C124, C125, C126, C129, C131, C132, C133) şi două gropi de par (C127 şi C128). Vom prezenta, în continuare, câteva din complexele cercetate. C117- S XXII/2018, □ 2-3) - reprezintă o groapă rotundă (A=150 m, D=1,40 m), observată de la adâncimea de 0,40 m. Umplutura: sediment de culoare cenuşie, structură poroasă, cu multă cenuşă şi cărbune în compoziţie; a conţinut fragmente de lipitură arsă de perete şi de vase ceramice, plus oase de mamifere. Ceramica descoperită este alcătuită, majoritar, din vase locale, lucrate cu mâna şi la roată, dar şi din fragmente de vase de import (fragmente de amforă, un fragment de buză de la un bol de sticlă pictat cu maroniu la interior şi exterior, un fragment vas de sticlă pictat la interior şi exterior, un fragment de ceramică fină cu firnis maro la exterior, un fragment de capac). De asemenea, la adâncimea de 1,15 m a fost descoperit un vârf de suliţă din fier, de formă triunghiulară, iar la -0,50 m un posibil cui, tot din fier. C118 – S XXII/2018 - □4 (colţul de S al caroului) şi în □5 - este o groapă, aflată între adâncimile - (0,10-0,70) m, cu un diametru la gură de 0,95m ; ea continua şi în profilul secţiunii. În intervalul -(0,10 m - 0,25) m umplutura conţinea foarte multă cenuşă şi fragmente de lipitură arsă de perete; între -(0,30 m - 0,40) m sedimentul era de culoare cenuşie şi conţinea foarte mult cărbune în compoziţie; între -(0,40- 0,70) m sedimentul este de culoare brună, cu o structură eterogenă, având în compoziţie lipitură arsă de perete, cărbune şi ceramică. După aspectul diferit al umpluturii, groapa a fost umplută în mai multe etape ; în □5 al gropii au fost descoperite fragmente ceramice getice şi oase de mamifer. C119- XXIII/2018, colţul de sud al caroului 5, reprezintă o groapă observată la adâncimea de - 0,10m, ce continuă în profilul secţiunii. Umplutura era compusă dintr-un sediment de culoare brun- cenuşie, cu o structură eterogenă, cu puţini constituenţi antropici, (cărbune, fragmente de lipitură de perete) în intervalul -0,10-0,50 m ; după adâncimea de -0.50 m, umplutura are foarte multă cenuşă în compoziţie. C121 – SXXIII/2018, □3-4 reprezintă o groapă de formă rotundă (la gură) şi bitronconică, cu gura evazată (în secţiune), observată la -0,40 m. A fost săpată până la adâncimea de -2,26 m, de la nivelul actual de călcare. Umplutura era constituită dintr-un sediment omogen, de culoare cenuşie, cu puţini constituenţi antropici în compoziţie (oase şi fragmente ceramice). Spre marginea de SE, ea taie ceea ce pare a fi un rest de structură de combustie. Spre SV, C121 suprapune distrugerea unei locuinţe. Ceramica descoperită în ea este de epocă getică. C122 – S XXII/2018, □4 (în profilul secţiunii) reprezintă o groapă getică de mici dimensiuni (DG observat = 0,84 m) observată parţial (continuă în profilul de NV al S XXII/2018). Umplutura este constituită dintr-un sediment de culoare cenuşie-închisă, cu o structură poroasă, eterogenă, cu foarte multă cenuşă şi cărbune în compoziţie. C123 – S XXIV/2018 - este un rest de locuinţă, echivalentă cu locuinţa C94 cercetată în campania 2017, în S XVIII/2017. Ea a fost observată până la adâncimea de 1,50 m; sub ea, la -1,50 m, se afla groapa C126, cu un diametru al gurii de 1,20 m. În zona limitei de sud a C123 (în zona peretelui) a fost observată o mai mare aglomerare de lipitură arsă de perete, tot aici descoperindu-se o verigă din bronz. Resturile peretelui de sud au fost observate pe o lungime de 4 m, cu o lăţime ce varia între 10 şi 25 cm, uneori acestea fiind discontinue. Poziţionarea celor două gropi de par, C128, în imediata vecinătate, şi C127, pe traseul peretelui de sud, constituie un argument în a afirmaa că acestea reprezintă elemente constructive ale locuinţei sau chiar că ele fac parte din structura de rezistenţă a peretelui. Datele obţinute din cercetarea C94, în campania 2017, şi a C123, în 2018, sugerează existenţa unei locuinţe orientată pe direcţia E-V, având o latură lungă (peretele de sud) cu o lungime estimată de cca. 6 m şi o lăţime de cca. 4m. Materialele descoperite în această locuinţă constau în fragmente ceramice de epocă getică şi oase de animale. Pe lângă acestea, au fost înregistrate şi trei obiecte din metal: un fragment indeterminabil din fier, o verigă din bronz şi un fragment de oglindă din argint. C130 – S XXII/2018, □3 - reprezintă o structură de combustie înregistrată în profilul secţiunii S XXII/2018 (L bază = 0,89 m, L părţii superioare = 0,70 m, h = 0,35 m). Se prezenta ca un nivel de lut ars compus din fragmente de lutuială arsă şi rare fragmente de cărbune. Sedimentul din umplutura complexului era de culoare cenuşie, cu o structură poroasă şi eterogenă. Pe fundul lui a fost observat un nivel continuu de lut ars in situ, care a fost interpretat ca fiind un nivel de plăcuţe de vatră. Din păcate, C130 nu a fost surprins în plan decât pe o lăţime de câţiva cm, dar cu el poate fi observat cu claritate în profilul secţiunii. C 130 a fost înregistrat până la adâncimea de -1,15m (de la nivelul actual de călcare). Nivelul de lut ars de la baza complexului avea o grosime totală de 5-6 cm, iar grosimea plăcuţelor de vatră era de aproximativ 1-2 cm. La partea superioară a nivelului de plăcuţe de vatră a fost înregistrată o lentilă de cenuşă de culoare albicioasă. C131 – S XXIV/2018, □B2 - era o groapă (DM gură = 1,30 m, Dm gură = 1 m, D bază = 0,90 m), observată sub C123, la -1,70 m, ea adâncindu- se până la -3,20 m (de la suprafaţa actuală de călcare). Forma gurii era ovală, iar umplutura era constituită dintr-un sediment de culoare brun- cenuşie, cu o structură poroasă, eterogenă, ce conţine fragmente mici de cărbune şi de lipitură arsă, cenuşă, fragmente ceramice de epocă getică şi rare oase de animale.