S-a urmărit terminarea cercetării unor complexe apărute în profilul vestic al S X, precum şi a unor gropi menajere, în special din epoca geto-dacică, sesizate în profilele şi podelele locuinţelor din secolul VI, săpate deja în 1993. Totodată, s-a continuat investigarea sistematică a staţiunii, în care scop, s-a preleungit S X/1993 spre sud cu 8 m şi s-a trasat imediat la vest de el, S XI, dezvelindu-se o nouă ...suprafaţă de 110 metri pătraţi. Adâncimea săpăturii a variat între 0,50 şi 2,00 m. Din punct de vedere stratigrafic nu au intervenit noutăţi faţă de constatările campaniilor anterioare. În aşezarea geto-dacică (sec. IV-I a.Chr.) au fost cercetate 20 de gropi menajere din care 9 aveau profilul "cilindric" şi 11 profilul în formă de "clopot". Umplutura lor conţinea un material arheologic destul de sărac: bucăţi de chirpici ce păstra urmele nuielelor, fragmente de vatră, două ace fragmentare din fier, precum şi ceramică din repertoriul tradiţional care permite încadrarea majorităţii gropilor în etapa mai nouă de locuire a aşezării, respectiv, secolele II-I a.Chr. Din aşezarea datată în secolele VI-VII au fost săpate 2 locuinţe cu groapa rectangulară, parţial adâncită în pământul castaniu şi o groapă menajeră, toate aparţinând secolului VI. Cercetarea acestora a furnizat date noi privind raportul cronologic între locuinţe, amenajarea cuptorului "cu horn", a podelei, în situaţia în care aceasta suprapunea complexe mai vechi, date privind sistemul de susţinere al acoperişului celor două locuinţe. Inventarul descoperit în stratul de cultură şi în locuinţe, constă din oase de animale şi numeroase fragmente ceramice, parţial întregibile, de tradiţie dacică şi romană provincială, lucrate atât cu mâna, cât şi la roată, dintr-o pastă asemănătoare, având în compoziţie nisip şi pietricele, în proporţii variabile. Forma dominantă este borcanul, care numără o mare varietate de dimensiuni şi profile. S-au găsit fragmente dintr-o cană cu toartă şi gura trilobată, lucrată la roată din pastă zgrunţuroasă, decorată cu benzi de striuri pe umăr şi arsă cenuşiu-gălbui. Statistic, numărul vaselor lucrate la roată este superior celor lucrate cu mâna. Importurile bizantine sunt atestate de câteva fragmente de amfore, unele fiind decorate cu striuri orizontale, uşor vălurite. S-au mai recoltat: un împungător din os, zgură de fier, două lame de cuţit, un piron cu floarea rectangulară, un fragment de seceră şi o spatulă din fier. Aşezarea din secolul X este documentată prin depistarea a trei gropi menajere din a căror umplutură negricioasă s-au scos oase de animale, ceramică specifică şi o fusaiolă bitronconică.