Strada AV3, axă de circulaţie nord-sud, amplasată în sectorul A din cetatea Tropaeum Traiani (fig. 1), permitea în antichitatea târzie fluidizarea traficului uman şi comercial spre nordul oraşului şi defluirea acestuia spre strazile adiacente, ABV IV şi ABV II, ce încadrează la sud şi nord bazilica episcopală (vezi şi F. Scurtu, Al. Barnea, Geofizica în arheologie, aplicaţii în România, planşe). Traseul străzi...i s-a conturat în urma excavaţiilor efectuate în anii precedenţi, când nou deschisele secţiuni S 11 şi S 13 au prefigurat intrarea spre această nouă tramă stradală. Aceasta are lăţimea de 4 m şi este delimitată la vest de edificiul A 11 şi la est de edificiul A 9 (fig. 2). În primii metri este pavată cu lespezi mari de calcar (1,20 x 0,30 m), păstrate până la intrarea în primul edificiu. Cercetările desfăşurate în anii următori au evidenţiat atât strada cât şi clădirile limitrofe. Pavajul sus menţionat stă pe un nivel de substrucţie brun, tasat cu piatră. Pe traseul străzii au fost identificate trei socluri cu bazele de coloană aferente (fig. 3). Cercetările de anul acesta, de mică amploare, au permis degajarea celui de-al treilea postament, tamburul cilindric superior al acestuia fiind refolosit, ca şi în cazul celorlalte două, în structura pavajului străzii de secol VI p.Chr. Postamentele au dimensiunile de 0,60 x 0,60 m, plintele 0,50 x 0,50 m, tamburele cilindrice de bază 0,48 x 0,48 m, iar tamburele cilindrice superioare 0,44 x 0, 44 m. Cum am precizat în trecut, postamente şi baze de coloane cu dimensiuni identice întâlnim în cetate pe ambele axe de circulaţie principale, via principalis şi cardo. Distanţa dintre acestea este însă dublă (2,70 m) faţă de cea dintre soclurile identificate pe strada AV 3. Probabil, instalarea edificiului A 9 dezafectează acest portic, anterior străzii de secol VI p.Chr. Deasemenea a fost degajat zidul încăperii A 9δ (încăpere dezafectată într-o anumită fază) şi a fost cercetat pragul de calcar din faţa intrarii în curtea exterioară a edificiului A 9. Este o amenajare rudimentară, probabil de sfârşit de secol VI p.Chr. În structura zidului în care este integrat pragul găsim blocuri de calcar nefasonate, fragmente de coloană, etc (fig. 4), aspect ce aminteşte de “zidurile barbare” din perioada de dinainte de căderea oraşului. Pe prag au fost identificate două fragmente de opaiţe.