Firma S.C. SENTOSA IMPEX S.R.L. intenţionează a realiza două hale de depozitare cu dimensiunile de 35 m/16 m pe un teren situat în cadrul Necropolei tumulare romane, de pe platoul Tirighina - Galaţi, la 100 m vest de banda transportare a minereului pentru Combinatul Siderurgic şi la 400 m nord de urmele castrului roman de pe promontoriul Tirighina. În zona sitului arheologic Necropola tumulară romană Tirighina(...cod LMI GL-l-s-B-02972) sunt construcţii similare, cu destinaţia de hale, depozite şi sedii firme. În anul 2009, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi a cercetat un tumul aflat la 200 m sud de terenul pe care se va realiza obiectivul investiţional. Descrierea cercetării Pentru a descărca de sarcină arheologică întreaga suprafaţă pe care se vor realiza cele două hale au fost deschise cinci suprafeţe de săpătură, o secţiune magistrală SM (78 m/ 1,20 m) şi patru casete (Cas.1, Cas. 2, Cas. 3, Cas. 4) cu dimensiunile de 17 m/16 m. Cas.1 şi Cas. 2 acoperă suprafaţa halei nr.1, iar Cas.3 şi Cas.4 acoperă suprafaţa halei nr. 2. Între cele două hale este o suprafaţă de 8 m ce nu a fost studiată. Suprafaţa SM, orientată NE-SV, a fost deschisă pe latura de N a viitoarelor hale pentru a evalua arheologic şi zona pe care urmează a se realiza căile de acces spre spaţiile de depozitare. În această suprafaţă au fost sesizate traseele a două şanţuri antice (S.1, S.2), a trei tranşee moderne (T.1, T.2, T.3), precum şi un mormânt de incineraţie din perioada romană(M.1). Casetele au fost trasate la sud de SM, având aceiaşi orientare NE-SV, cu martori de 1m între ele, ce au fost demontaţi la finalizarea cercetării. În Cas.1 au fost cercetate nouă morminte, şapte de inhumaţie (M.2, M.4-8, M.10) şi două de incineraţie (M.3, M.9). Au mai fost sesizate două complexe Cx.1 şi Cx.2. Cx. 2 este un şanţ (S.1) ce se continua din SM, până în Cas.2 şi în care a fost găsit material arheologic de factură romană. Acest şanţ delimita o incintă funerară. Complexul Cx.2 (S.1), se continuă şi în Cas.2, unde au mai apărut alte două complexe Cx.3 şi Cx.4. Cx.3 s-a dovedit a fi tot un şanţ (S.2) ce delimita o incintă funerară, în care a fost găsit material arheologic de factură romană. În caseta Cas.3 a fost surprinsă continuarea Cx.3 (S.2), traseele a două tranşee din Primul Război Mondial (T.1, T.2), precum şi capătul unui şanţ de apărare Cx.5 (S.3) din perioada romană. În suprafaţă Cas.4 a fost identificat şi cercetat un mormânt de înhumaţie din perioada romană, precum şi traseele unor tranşee militare, din primul război mondial (T.2, T.3). Stratigrafie generală În toate cele cinci unităţi de săpătură s-a constatat că solul viu este suprapus de un sol galben cu concreţiuni calcaroase, cu o grosime de 0,10 m -0,30 m, care reprezintă stratul în care se află baza complexele romane. Următorul strat, un sol de culoare gri, cu o grosime de 0,15 m - 0,40 m, este cel în care se regăsesc complexele romane. Acest strat este vizibil îndeosebi în casetele Cas.1 - Cas.2. În Cas.3 - Cas.4, nivelul roman este deranjat de un nivel de pământ negru granulos (0,30 - 0,50 m), strat care corespunde structurilor defensive datate în perioada Primului Război Mondial. Peste acest nivel se găseşte un sol negru compact, cu grosimi de 0,25 m - 0,70 m, care reprezintă o compactare realizată în perioada contemporană. Urmează o nivelare de 0,15 m - 0,30 m formată dintr-un strat de pământ negru în amestec cu galben. Profilul stratigrafic se încheie în primii 18 m de la vest cu un strat de zgură compactată, cu o grosime ce variază între 0,10 m şi 0,15 m, iar în restul suprafeţei de stratul vegetal. Complexe funerare În urma cercetări arheologice din punctul „Sentosa”, au fost identificate două incinte funerare delimitate de şanţuri (S.1, S.2), ambele orientate NS. Ambele incinte se extind dincolo de zona ce a putut fi cercetată la acest obiectiv investiţional. De la prima incintă (I.1), în care au fost identificate nouă morminte (şapte de înhumaţie şi două de incineraţie), a fost surprins doar şanţul de pe latura de nord, pe direcţia VE, ce avea o lungime de 18,5m şi o întrerupere de 3m pentru acces. Şanţul, S.1(Cx.2), avea la conturare o formă rectangulară, cu o lăţime de 3,20 m. Pereţi erau uşor oblici, iar spre baza coborau în unghi ascuţit. Baza şanţului a fost atinsă la -1,80 m. Din sedimentul depus în şanţ au fost recuperate fragmente ceramice de factură romană. Din a doua incintă (I.2) au fost surprinse părţi din laturile de sud(pe direcţia VE) şi est (pe direcţia NS), colţul de SV, precum şi o întrerupere de 2,5 m pe latura de sud pentru acces. Lungimea surprinsă a şanţului de delimitare pe latura de sud este de 12,20 m, iar latura de est avea lungimea de 16 m. În plan, şanţul S.2 (Cx.3) avea o formă rectangulară cu o lăţime de aproximativ 2,00 m. Pereţii şanţului erau uşor oblici şi spre bază se albiau. Baza a fost atinsă la adâncimea de -1,60 m. În pământul de umplutură, de culoare gri compact, au fost descoperite fragmente ceramice de factură romană. În această incintă au fost identificate doar două morminte de incineraţie. Morminte de înhumaţie În cele patru suprafeţe au fost descoperite opt morminte în care defuncţii au fost înhumaţi în gropi, de regulă rectangulare. Gropile erau simple sau prezentau un prag, iar în două cazuri şi nişă (M.2, M.12). Şapte morminte au fost găsite în I.1(M.2, M.4, M.5, M.6, M.7, M.8 şi M.10), iar unul izolat în Cas. 4, M.12. Doar într-un mormânt scheletul se mai păstra în conexiune anatomică în rest oasele fiind găsite răvăşite, de posibile jafuri sau distruse de aciditatea solului. În privinţa inventarului acesta a fost relativ puţin, remarcându-se mormintele M.6 şi M.7 în care au fost găsite monede romane, un pandantiv (M.7), precum şi trei vase întregi, o căniţă în M.6 şi un opaiţ şi altă căniţă în M.7. Morminte de încineraţie Ritualul incineraţiei în necropola romană de l Tirighina este reconfirmat prin descoperirea a încă patru morminte în care defuncţii au fost arşi în gropi rectangulare, care prezentau şi un prag de 10 - 20 cm. Gropile de ardere aveau o adâncime de 30 - 40 cm, erau arse puternic, crusta avea o grosime de 0,5-1 cm, iar difuziunea la roşu a solului ajungea până la 20 cm. În morminte au fost găsite urme de oase calcinate, cărbune, cenuşă, fragmente de metal şi ceramice. Şanţul roman Şanţul roman, S.3 (Cx.5), a fost sesizat în c.6 - 8AB, din Cas.3, sub stratul de pământ vegetal. Surprins în profilul de sud al Cas.3, complexul a fost observat de la adâncimea de -0,40 m. În plan, complexul are o formă dreptunghiulară. În umplutura acestuia, formată dintr-un pământ gri cenuşiu-compact au fost găsite fragmente ceramice de factură romană din secolele II-III p. Chr. În profil, pereţii şanţului de apărare sunt arcuiţi şi neregulaţi. La adâncimea de -2,60 m, baza şanţului se îngustează formând o treaptă. Baza şanţului a fost surprinsă la -3,20 m unde au fost sesizate urme de lemn şi fragmente ceramice. Lungimea surprinsă a acestui segment de şanţ a fost de 2m. Acest segment reprezintă punctul final al unui şanţ de apărare, cu orientarea NS, ce făcea parte din sistemul defensiv al castrului roman aflat la 400 m sud. Tranşee moderne În secţiunea magistrală SM şi în casetele Cas.3 şi Cas.4 au fost puse în evidenţă o serie de structuri defensive datate din Primul Război Mondial. Au fos identificate trei tranşee şi două punte de oservaţie/tragere ce începeau de la -0,60 m şi se adânceau până la 1,90 m. În plan tranşeele sunt rectangulare, cu lăţimi de 1,30 - 1,40 m, iar pereţii sunt oblici şi baza dreaptă. Au fost recuperate fragmente de metal şi un cartuş. Material arheologic Din complexele cercetate(morminte, şanţuri) a fost prelevat material arheologic ce se încadrează în secolele II - IV p. Chr. şi este în întregime de factură romană. În general materialul ceramic este foarte fragmentar şi tipologic provine de la diferite forme de vase, căniţe, opaiţe, fragmente de amfore piriforme de culoare roşie sau gălbuie. Au fost descoperite şi trei vase întregi, două căniţe şi un opaiţ. Obiectele din metal sunt reprezentate prin câteva piroane, ţinte, monede şi un pandantiv din bronz. Două dintre monedele care au fost curăţate, deşi greu lizibile pot fi încadrate în categoria bronzurilor romane din secolele II - III p. Chr. Cercetarea arheologică a dus la punerea în evidenţă a 12 morminte, patru de incineraţie şi opt de înhumaţie din perioada romană târzie, secolele II-IV p. Chr., precum şi a unor şanţuri de delimitare a unor incinte funerare. A fost surprins şi capătul de nord al unui şanţ de apărare ce face parte din sistemul defensiv al castrului roman aflat la circa 400m sud de amplasamentul cercetat. Deasemenea, în casetele Cs.3 şi Cs.4 au fost puse în evidenţă traseele mai multor tranşee militare, realizate în primul război mondial.