A. Biserica Albă Cercetările arheologice efectuate la Târgşorul Vechi, "Biserica Albă" (sec.XVI) în sectorul AI au continuat în aceeaşi secţiune, trasată perpendicular pe absida nordică a edificiului. Ele completează substanţial cunoştinţele privind evoluţia reşedinţei domneşti de la Târgşor şi extinderea necropolei din jurul bisericii. S-a extins cercetarea până la pământul viu. S-au descoperit 38 de mormin...te de înhumaţie, orientate est-vest, datând din secolele XVI-XVII, cu monedă, cea mai veche din 1580, descifrabilă; ceramică şi un inel din aur (sec. XV-XVI). În interior, în naos, s-a trasat în prelungirea secţiunii din exterior, o altă secţiune, pentru clarificarea fazelor de construcţie ale bisericii, a stratigrafiei şi pentru a stabili dacă, anterior, a existat un alt edificiu din lemn. Sub şanţul de fundaţie (din exterior) s-a descoperit un complex roman cu fragmente ceramice romane, piatră romană. Această piatră în cantitate mare provine din zona thermelor ce se află în apropiere. B. Necropola birituală din sec. III-IV. Cercetările arheologice întreprinse în sectorul B s-au soldat cu dezvelirea unor complexe medievale din sec. XVI-XVIII (o locuinţă, pavajul din zona porţii de E a celei de a doua incinte medievale, o groapă de var şi cinci băi de mortar utilizate la ridicarea celui de-al doilea zid de incintă; un cuptor de pâine; patru gropi menajere); şase morminte din necropola birituală din sec. III-IV p.Chr.; urme sporadice ale locuirii romane (ceramică, fragmente de olone, tegule etc.) Rezultatele campaniei arheologice 1994 completează substanţial (alături de datele obţinute în aceeaşi campanie în sectorul AI) cunoştinţele privind evoluţia reşedinţei domneşti de la Târgşor, documentează întinderea necropolei birituale din sec. III-IV p.Chr., spre V, în sectorul B şi atestă prezenţa nivelului roman de la începutul sec. II p.Chr. în această zonă a rezervaţiei, la circa 200 m de castru şi 100 m de therme.