În lunile mai-iulie 2020 au avut loc săpături arheologice preventive pe terenul aflat în proprietatea Companiei Naţionale de Investiţii situat în spatele penitenciarului Popa Şapcă. Terenul fiind situat în zona sitului arheologic Fortificaţiile Cetăţii Timişoara - Centrul istoric, DJC Timiş a dispus efecturea unor săpături arheologice în zona afectată înaintea lucrărilor de construcţie. Astfel a fost încheiat u...n contract de prestări servicii în vederea efectuării cercetărilor arheologice preventive în zona afectată, între executant S.C. Compas Construct S.R.L. şi Universitatea de Vest din Timişoara. Cercetarea arheologică în cauză a fost efectuată în perioada 21 mai-15 iulie 2020. Scopul săpăturilor arheologice a fost investigarea unei proprietăţi unde se doreşte construirea unui bazin de înot. Pentru a fi acoperită toată zona afectată de proiect au fost săpate două suprafeţe S1 (48,57x28,57 m) m şi S2 (12,45x 1,88 m). În urma decapării zonei, (suprafaţa decapată 1420,482 m2) au fost identificate şi cercetate 45 de complexe arheologice, datate în: Antichitate (sec. II-IV p. Chr), perioada Arpadiană (sec. XII-XIII) şi perioada Habsburgică (sec. XVIII-XIX) iar unele sunt neîncadrabile cronologic (pl. 1/1). Complexele încadrabile din punct de vedere cronologic în Antichitate (secolele II-IV p. Chr.) sunt în număr de 27: 12 gropi (Cx 3, 4, 8, 9, 12, 15, 16, 17, 18, 28, 34, 35), 11 morminte (Cx 14, 19, 20, 21, 30, 31, 33, 38, 39, 40, 41) (pl. 1/2), două locuinţe (Cx 5, 6), o groapă de par (Cx 45) şi un şanţ (Cx 23). Gropile au o formă rotund-ovală în plan, iar în profil sunt alveolate. Groapile mormintelor sunt de formă ovală în plan si sunt orientate SE-NV. Locuinţele sunt de tip bordei, cu o formă rectangulară cu colţurile rotunjite în plan, fără instalaţie de foc. Materialul arheologic încadrabil în această epocă este reprezentat prin inventarul funerar al mormintelor (un pandantiv lunular, o monedă romană, fibule de tip arbaletă etc.), ceramica cenuşie (specifică mediului sarmatic) şi diversele obiecte ceramice (o afumătoare, o fusaiolă). Din perioada Arpadiană am identificat o singură locuinţă (Cx 2), de tip bordei, fără instalaţie de foc, în care au fost găsite mai multe fragmente de vase din pastă semigrosieră şi semifină, lucrate la roată şi decorate cu împunsături succesive cu unghia, precum şi material arheologic sarmatic antrenat din stratul de cultură. Din perioada Habsburgică (sec. XVIII-XIX) datează zece complexe arheologice, dintre care: două (Cx 1, 27) garda şi contragarda anvelopei IX (Cx 11, 29), patru gropi (Cx 7, 13, 43, 44), o fântână (Cx 24) şi şanţul exterior al fortificaţie austriece (Cx 42). De menţionat pentru această perioadă sunt câteva sticle de bere ştanţate cu sigla producătorilor, o sticluţă de farmacie şi ceramica descoperită în emplectonul zidurilor. Complexele neîncadrabile din punct de vedere cronologic constau în două morminte (Cx 10, 32) şi cinci gropi (Cx 22, 25, 26, 36, 37) fără inventar arheologic. Stratigrafia zonei: 1. Strat vegetal de culoare gri negricios, compact, de constistenţă lutoasă, situat la nivelul actual de călcare (0) până la cota de –0,20; 2. Strat de depunere de culoare galbenă, compact, de consistenţă lutoasă, de la cota de –0,20 m până la –0,80 m; 3. Strat de depunere galben-murdar, compact, de consistenţă lutoasă, de la cota de -0,80 m până la cota de – 0,94 m. 4. Strat de cultură de culoare negricioasă, compact, de consistenţă lutoasă, pigmentat cu fragmente de cărbune şi chirpici, amestecat cu material arheologic divers, de la cota de -0,94 m până la cota de – 1,39 m. 5. Strat de depunere de culoare maroniu-negricioasă, compact, de consistenţă lutoasă, pigmentat cu fragmente de cărbune şi chirpici, amestecat cu material arheologic rarisim, de la cota de -1,39 m până la cota de – 1,69 m. 6. Strat de lut steril de culoare galben pai, de consistenţă siltoasă, fărâmicios, ce are în compoziţie aglomerări calcaroase. Acesta este situat între – 1,69 m şi – 3 m (adâncimea maximă în cadrul săpăturilor efectuate).