Grădiştea | Judeţ: Ilfov | Punct: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – Măxineni, Str. Intrarea Bisericii, nr. 15 | Anul: 2019
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
6574
Anul cercetarii:
Perioade:
Perioada modernă;
Epoci:
Perioada modernă;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Necropolă plană;
Cod RAN:
| 103452.04 |
Județ:
Ilfov
Unitate administrativă:
Grădiștea
Localitate:
Grădiștea
Punct:
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – Măxineni, Str. Intrarea Bisericii, Nr. 15
Localizare:
| 103452.04 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Duca | Mihai | participant | Institutul Naţional al Patrimoniului |
| Iosipescu | Raluca-Georgeta | participant | Institutul Naţional al Patrimoniului |
| Iosipescu | Sergiu | participant | Institutul Naţional al Patrimoniului |
| Ciornei | Mihaela | participant | Institutul Naţional al Patrimoniului |
Raport:
Raport de cercetare arheologică, campania 2019, dar publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice din România - campania 2020.
În vederea executării proiectului „Construcţie centru socio-cultural” din strada Intrarea Bisericii Măxineni, nr. 15, localitatea Grădiştea, jud. Ilfov, mai exact în curtea bisericii Adormirea Maicii Domnului” – Măxineni înscrisă în LMI cu codul IF-II-m-B-15288.(fig. 1), DJC Ilfov a eliberat Avizul nr. 194/Z/2017 cu condiţia supravegherii arheologice a lucrărilor de executare a săpăturilor pentru fundaţia centrului socio-cultural.
Astfel, au fost deschise 3 secţiuni transversale, de 1,5 m lăţime, orientate N-S. După trasarea secţiunilor S1, S2, S3 s-a trecut la decopertarea mecanizată. După înlăturarea stratului vegetal, în S2 a fost atins de cupa excavatorului un mormânt M1 situat la o adâncime de -0,60 m. Drept urmare s-a decis cercetarea în suprafaţă a întregului perimetru. Cu toate că cercetarea s-a efectuat în suprafaţă, identificarea gropilor de mormânt a fost dificilă, cu câteva excepţii, datorită solului închis la culoare şi a durităţii acestuia, neputând fi executate răzuieli în urma cărora să se poată contura urmele de gropi.
Fundaţia noii construcţii urma să se execute la cota de -0,80 m faţă de nivelul actual al solului, cercetarea a continuat şi sub această cotă, până la solul steril, astfel adâncimea maximă a săpăturii a fost de -1,30m, fiind descoperite un număr de 44 de complexe reprezentate de morminte de inhumaţie. Adâncimile la care acestea au fost cercetate variază între -0,60 m şi -1,20 m, fiind vorba de două orizonturi de inhumaţie, aspect confirmat şi de împrejurarea descoperirii unor morminte cu reînhumări la picioare. Mormintele sunt de adulţi, pre-adulţi şi copii. Toate mormintele sunt orientate E-V, în mare parte cu poziţia mâinilor împreunate în zona toracelui sau a bazinului.
Dispunerea mormintelor se concentrează în partea de NE a suprafeţei cercetate, fiind dispuse circular în proximitatea bisericii. Unele morminte au fost deranjate, probabil cu ocazia înhumărilor ulterioare, nefiind descoperite în poziţie anatomică şi cu fragmente de oase lipsă, suprapunerea gropilor mai noi peste mormintele mai vechi provocând distrugerea scheletelor.
Ca inventar arheologic au fost descoperite: copci de argint, monede, bumbi de bronz, inele cu sau fără piatră, mărgele şi obiecte din os.
La câteva morminte se păstrau şi fragmente de lemn din sicrie şi mai multe cuie.
Starea de conservare a resturilor osteologice este în mare parte bună.
De asemenea, unele dintre mormintele aflate în nivelul superior au fost deranjate de activităţile agricole contemporane.
Din totalul de 44 de complexe cercetate, 35 dintre acestea sunt morminte descoperite fie în poziţie primară, fie foarte puţin deranjate, restul de 9 complexe reprezintă fie reînhumări, fie morminte deranjate cu ocazia săpării unor noi gropi. Astfel, din cele 35 de morminte descoperite în poziţie primară 15 prezintă inventar, iar din cele 9 deranjate sau reînhumate doar 3 au inventar.
Faptul că monedele sunt uzate şi subţiri, indică o circulaţie intensă şi o folosire îndelungată fiind clar identificate, respectiv perioada împăraţilor Austriei Francisc I (1804-1835) şi Ferdinand I (1835-1848); împreună cu cele patru perechi de copci din argint cu analogii datate în a doua jumătate a sec. XVIII, post 1775 ne indică că mormintele cercetate datează din a prima jumătate a secolului XIX. Reparaţiile capitale efectuate la biserică în anul 1859 ar putea reprezenta momentul dezafectării vechiului cimitir şi mutarea acestuia din zona de nord-est şi sud-est a bisericii.
În concluzie a fost descoperit un vechi cimitir al bisericii Adormirea Maicii Domnului – Măxineni, despre a cărui existenţă nu se mai păstrează informaţii în documentele parohiei şi nici în memoria locuitorilor. Acest lucru este confirmat şi de funcţiunea agricolă a terenului în perioada contemporană. În cimitirul actual, situat în cea mai mare parte la N, E şi SE de biserică, sunt numeroase cruci de piatră vechi, cu inscripţiile în chirilică, unele înşiruite de-a lungul aleilor, altele pe lângă mormintele recente, parte din acestea ar putea fi fostele pietre de mormânt ale mormintelor descoperite în timpul campaniei de cercetare arheologică.