Turda | Judeţ: Cluj | Punct: Dealul Cetăţii | Anul: 2020


Descriere:

Anul cercetarii:
2020
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană târzie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Castru;
Cod RAN:
| 52268.01 |
Județ:
Cluj
Unitate administrativă:
Turda
Localitate:
Turda
Punct:
Dealul Cetăţii
Sector:
Potaissa - Castrul legiunii a V-a Macedonica / Canabae
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Andone Rotaru Mariana participant Muzeul de Istorie Turda
Chiorean Paul participant Muzeul de Istorie Turda
Varga Timea participant Muzeul de Istorie Turda
Nemeti Irina participant Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Bărbulescu Mihai participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Fodorean Florin participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Nemeti Sorin participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Nedelea Luciana participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Fabian Istvan participant Universitatea "Petru Maior", Târgu Mureş
Raport:
Proiectul multinanual de cercetare 2017-2021 prevedea pentru campania 2017 sondarea şi dezvelirea parţială a edificiilor identificate în canabae prin supravegherea din anul 2006, când o conductă pentru alimentarea cu apă a satului Sănduleşti a traversat zona civilă. Zona civilă de la nord-vest de castru De-a lungul anilor, în perioada lucrărilor agricole s-au descoperit fortuit numeroase artefacte romane (monede, piese mici din bronz, fragmente ceramice etc.) scoase la suprafaţă de lama plugului. Drumul roman, care ieşea din castru prin porta decumana, a fost identificat printr-un strat compact de pietriş, străbătând capătul nordic al parcelelor menţionate. Supravegherea arheologică a lucrărilor de alimentare cu apă potabilă a comunei Sânduleşti, executate de Muzeul de Istorie Turda în anul 2006, a dus la descoperirea unor importante dovezi de locuire în această zonă în epoca romană. Astfel, în şanţul de amplasare a conductelor, care pornea de la bazinele noi de apă de 5000 mc, pe latura sudică a străzii I. I. Russu, pe o suprafaţă de cca. 300 m s-au surprins mai multe ziduri din piatră legate cu mortar, care atestă prezenţa unor construcţii, un pavaj din cărămizi, un drum din pietriş lat de cca. 7 m (perpendicular pe drumul care iese din porta decumana), un cap de statuie din calcar frumos lucrat (probabil Jupiter), vase din sticlă fragmentare, ace de păr din os şi obiecte din os prelucrate parţial, un cap de teracotă si numeroase fragmente ceramice din epoca romană. Prin urmare, terenul la care facem referire este amplasat într-un punct bine cunoscut pe harta arheologică a Potaissei romane, unde probabil erau canabae-le corespunzătoare castrului legiunii V Macedonica, acestea nefiind deocamdată atestate epigrafic. Analogiile cu situaţia de la Troesmis, castru legionar şi canabae-le amplasate la ieşirea din castru prin porta decumana sugerează faptul că edificiile excavate aici în campaniile 2017-2019 sunt canabae-le legiunii a V-a Macedonica. În afară de supravegherea menţionată din anul 2006, în această zonă nu au mai fost efectuate cercetări arheologice. Secţiunile-sondaj S01-S04 au identificat zona locuită, o intersecţie de drumuri romane şi o clădire din lemn aparţinând fazei I de locuire în canabae. S-a identificat stratigrafia sitului şi succesiunea fazelor de locuire romană, de demolare post-antică şi de intervenţii ulterioare din Evul Mediu până în epoca contemporană. Cercetarea din anul 2018 a avut în vedere zona situată la sud-vest de secţiunile din anul 2017, dezvelind o parte din drumul descoperit în anul anterior şi spre vest de acesta un edificiu monumental. În anul 2018 s-a dezvelit parţial o clădire de lângă drum prin suprafeţele Sp01/2018 şi Sp02/2018 (cu dimensiunile de 10 x 10 m) şi caseta 01/2018 (5 x 5 m). Suprafaţa au fost împărţite în patru carouri de câte 5 x 5 m, numerotate ABCD şi s-au săpat pe rând fără martori. În campania din anul 2018 din Sp.02 au fost cercetate doar carourile ACD. În campania din anul 2019 s-a procedat la dezvelirea în suprafaţă a clădirii pe direcţia vest, nord-vest. S-a terminat caroul B (5 x 5 m) din Sp.02/2018 şi s-au cercetat trei carouri din Sp. 01/2019. S-a renunţat la cercetarea caroului C din motivul că acesta suprapunea o zonă liberă, în afara edificiului. Pentru dezvelirea clădirii spre nord au fost deschise casetele C01/2019 (5 x 4,40 m) şi C02/2019 (5 x 5 m). În campania din anul 2020 s-a continuat dezvelirea părţilor nordice şi vestice ale edificiului prin patru casete C01-C04/2020, cu dimensiuni standard de 5 x 5 m. Au fost recuperate numeroase materiale arheologice, depozitate în Muzeul de Istorie Turda, care sunt în curs de prelucrare de către membrii colectivului de cercetare. În acest an s-a continuat cercetarea zonei din canabae sondată în campania din anul 2017, la nord-vest de castrul legionar. Ca reper general au fost luate descoperirile din anul 2006, când o conductă pentru alimentarea cu apă a satului Sănduleşti, cu regim de supraveghere arheologică, a traversat zona. În dreptul metrilor 130-160 de la marginea gardului vestic al bazinelor noi ale Companiei de Apă Arieş, în şanţul conductei din anul 2006 s-a observat prezenţa ruinelor unor construcţii din piatră asociate cu un bogat material arheologic. Sondajele din anul 2017 au avut drept obiectiv identificarea acestor edificii şi stabilirea fazelor de evoluţie a locuirii în această parte a aşezării civile. Suprafeţele deschise în anul 2018 şi 2019 au condus la identificare unei clădiri dispusă oblic faţă de drumul nord-sud (unul dintre cardines din canabae), dar paralelă cu drumul care ieşea din castru prin via decumana şi se îndrepta spre nord-vest (unul dintre decumani din canabae), aşa cum se observă dintr-o fotografie aeriană. Cercetările din acest an au avut drept scop dezvelirea edificiului identificat prin campaniile anilor 2017-2019 şi stabilirea fazelor de construcţie a edificiilor din această zonă a canabae-lor (Pl. I). C01/2020, 5 x 5 m (Pl. I). În partea sudică a casetei continuă încăperile X şi XII, dezvelite parţial în casetele C01şi C02 din anul 2019. Cele două încăperi se închid spre nord cu un zid de piatră de carieră (a cărui fundaţie este păstrată parţial), dincolo de care se află un acoperiş prăbuşit. Acoperişul, format preponderent din olane (cu puţine ţigle) s-a găsit de-a lungul zidului în toate casetele deschise în zona nordică a edificiului. Acoperişul aparţine primei faze a clădirii din piatră (faza IIa) pentru că se ală sub stratul de lut galben compact utilizat pentru nivelare în vederea amenajării ultimei faze a edificiului din piatră (faza IIb). Prezenţa a numeroase olane şi puţine ţigle arată că este material de construcţie, provenit de a un acoperiş dezafectat, şi utilizat pentru umplerea unui şanţ (rigole?) lângă zidul laturii nordice dinspre atrium. În C01/2020, în interiorul camerei XII, la nivelare la h.1.10 m, se observă urma unui perete de lemn şi chirpici ars, aparţinând unei construcţii incendiate din faza I. Peretele este orientat EV (fără să fie paralel cu zidul clădirii din piatră), are o lăţime de cca. 0.40 m şi se păstrează pe o lungime de 2.90 m. În profilul vestic al C01/2020, la h. 0.80/0.90 m, se observă o lentilă de chirpici ars la roşu, care corespunde cu nivelul de incendiu şi demolare al clădirilor de pământ şi lemn din faza I. Peretele de lemn şi chirpici este suprapus de zidul construcţiei din piatră din faza II (zid excavat complet în epoca modernă). Zidul nordic al construcţiei de piatră (care închide camerele X şi XII) se păstrează în casetă pe o lungime de cca. 2.40 m şi are o lăţime de 0.70 m. Fundaţia zidului este vizibilă la h. 0.55 m şi are păstrate două asize de piatră, în tehnica opus incertum. În partea estică a casetei zidul este complet excavat de căutătorii de piatră. Zidul orientat EV se intersectează în centrul casetei cu un zid de compartimentare dintre camerele X şi XII, cu aceleaşi caracteristici. Amprenta zidului, complet excavat, are o lăţime de 0.65 m şi se observă pe o lungime de 2.90 m. Zidul este continuarea celui din C01/2019, unde s-au păstrat cinci asize de piatră. Spre N de zidul lung orientat EV se găseşte un strat de material tegular (cu foarte multe olane), care continuă şi în C03/2020. Stratul cu elementele de acoperiş aparţine fazei intermediare de piatră (faza IIa), înainte de recompartimentare şi de nivelarea cu lut galben. Materialul tegular apare la h. 0.30 m şi este acoperit de stratul de lut galben. Linia umpluturii cu material tegular urmăreşte linia zidului scos, dovadă că aecsta exista în momentul depunerii materialului tegular şi nivelării cu lut galben. S-a scos nivelul de umplutură cu material tegular pentru a se documenta faza I d e pământ şi lemn. Sub acest nivel s-a identifict un strat compact de chirpici ars la roşu, fără a se putea contura ductul unui perete ars. Stratul rezultă din elevaţia unui perete de chirpic ars prăbuşit. În profilul estic se poate observa o concentrare masivă de material tegular (olane, dar şi puţine ţigle), ca şi cum ar umple o adâncitură (şanţ? rigolă?) la nord de zidul lung. C02/2020, 5 x 5 m (Pl. II). În partea sudică se găseşte stratul de lut galben suport al podelei ultimei faze (IIb) şi care suprapune şi conţine resturi ale unui acoperiş demolat (probabil din faza IIa a construcţiei de piatră). Sub acest acoperiş se află un nivel de călcare cu lut bătut şi piatră măruntă, care corespunde cu nivelul de călcare din atrium-ul clădirii din piatră din faza IIa. Spre nord de acoperişul demolat se găseşte o zonă cu dărâmătură masivă cu piatră, material tegular, ceramică, oase, totul rulat şi în poziţie secundară. Tot acest nivel poate fi identificat între 0.30-0.90 m şi reprezintă umplutura unei gropi de intervenţie medieval-moderne. În două treimi din casetă, la h. 0.80 m, s-a nivelat pe un strat compact de piatră şi material tegular roman şi de la această adâncime s-a recoltat ceramică medievală lucrată la roata rapidă, din pastă grosieră arsă neuniform (fragmente de oale şi tipsii). Succesiunea fazelor de construcţie, demolare, refacere se observă pe profilul sudic al casetei C01/2020. În centrul casetei se găseşte amprenta zidului de compartimentare dintre camerele X şi XII, complet excavat în epocă modernă. Groapa de scoatere a fundaţiei zidului, vizibilă pe profilul sudic, este suprapusă doar de humusul modern. Stratul de nivelare cu lut galben aflat sub humus este întrerupt de groapa de scoatere a zidului de compartimentare. Astfel zidul de compartimentare exista în ultima fază de existenţă a construcţiei din piatră (faza IIb), când camerele au fost nivelate cu stratul de lut galben (substrucţia ultimei podele). Sub lutul galben se află două straturi de umplutură: un strat de pământ cenuşos, gri, cu fragmente de material tegular, opus signinum şi pietriş, sub care apare un strat de pământ negru cu lentile de chirpici ars, lutuială, piatră etc. Ambele straturi au o grosime mai mare în centrul camerelor şi se subţiază spre margini, în zona gropilor de implantare a fundaţiilor zidurilor. La baza stratului de umplutură cu pământ negru este vizibil un strat de piatră de carieră sfărâmată şi pietriş care indică existenţa unui nivel de amenajare a terenului în vederea edificării construcţiei de piatră din faza IIa. Sub acest nivel de amenajare se observă o lentilă de chirpici ars la roşu, care provine de la un perete ars, prăbuşit, al casei din pământ şi lemn din faza I (perete a cărui amprentă se observă în grund, în C01/2020). Stratul de amenajare cu piatră de carieră sfărâmată şi pietriş nu poate fi un nivel de călcare al fazei I pentru că suprapune peretele prăbuşit de chirpici ars, ci un nivel de amenajare pentru construcţia din piatră (faza IIa) sau un nivel de călcare din această fază. C03/2020, 5 x 5 m (Pl. II). În această casetă, situată spre E de C01/2020, continuă de-a lungul zidului nordic nivelul cu material tegular aflat sub stratul de lut galben. La nord de acesta, la h.0.55 m, se află un strat compact de pietriş şi piatră de carieră sfărâmată acre corespunde cu un nivel de călcare dintr-un spaţiu deschis (atrium, poate un portic). Amprenta zidului lung, orientat EV, a fost identificată pe toată lungimea casetei. Are o lăţime de cca. 0.80 m şi este complet excavat în epoca modernă. Este intersectat în unghi drept de un zid de compartimentare orientat NS, care desparte camerele VIII şi X, aflat în continuarea celui descoperit în C03/2019. Este complet excavat, amprenta lui având o lăţime de 0.70 m. Pe lângă amprentele zidurilor fazei de piatră se mai observă trei urme de pereţi cu chirpici ars la roşu. O amprentă cu o lăţime de 0.30 m şi care este vizibil pe o lungime de cca. 1 m este intersectată de profil spre V şi de nivelul de umplutură cu material tegular spre N. Colţul zidurilor din faza de piatră este dublat de un colţ similar al pereţilor arşi de chirpici (o amprentă lată de cca. 0.40 m şi vizibilă pe o lungime de 1.20 m este intersectată de profilul sudic şi care continua şi în C03/2019; face unghi drept cu o amprentă similară orientată EV). Între cele două amprente de pereţi de chirpici se păstrează o platformă/podea cu pietriş, lut şi multe fragmente ceramice sparte, la h. 0.80 m. Asemenea platforme au mai fost descoperite în diverse puncte ale clădirii şi reprezintă probabil urme ale nivelelor de călcare din faza I de pământ şi lemn. Sub această platformă de pietriş, lut galben şi cioburi există o amenajare cu piatră de râu, iar la extremitatea vestică a acesteia o amprentă de perete de chirpici ars, similar ca structură cu cel din C01/2020, dar orientat NS. C04/2020, 5 x 5 m (Pl. III). Spre vest de C01/ 2029 s-a deschis caseta C04 care a decoperta interiorul camerei XI şi parţial camera XIII. La h. 0.90 m se conturează intersecţia a doua amprente de zid, excavate în epoca modernă. Zidul sudic al edificiului continuă spre V şi doar pe o lungime de cca. 0.60 m se mai păstrează două asize de piatră, restul fiind complet excavat. Este intersectat în unghi drept de zidul de compartimentare dintre camerele XI şi XIII, orientat NS. Noile informaţii obţinute prin cercetarea din anul 2020 au permis clarificarea fazelor de locuire din aşezarea civilă de lângă castrul legiunii V Macedonica şi completarea planului unui edificiu de tip domus/villa. Se poate observa că în faza IIa exista acest edificiu aliniat unui decumanus din canabae. Cunoaştem acum 13 camere ale acestui edificiu, cu plan regulat, alternând camere cu lungimi de 7 m, cu camere lungi de 3,5 – 4 m. Lăţimile acestora au dimensiuni variabile de 3-5 m. În faza IIa era probabil o casă de tip mediteranean, cu atrium şi peristylium. În faza IIb, probabil o sistematizare a acestei zone din canabae, un drum orientat nord-sud este refăcut suprapunând construcţii anterioare (cum s-a constatat în C02/2017). Cu această ocazie este construit un coridor / portic? acoperit cu boltă cu cofraj pierdut 9 cu tubuli ceramici), cercetat în campania din anul 2018. Clădirea este transformată, o zonă laterală devine faţadă şi interioarele sunt remodelate obţinându-se spaţii mai largi, unele chiar de formă trapezoidală. Nivelul fazei iniţiale este demolat sistematic (acoperişuri prăbuşite, moloz) şi totul este sigilat cu un lut galben compact (pentru nivelarea necesară podelei fazei IIb). Artefactele descoperite completează cunoştinţele moderne despre viaţa civilă în apropierea unui castru legionar roman la sfârşitul secolului II şi în secolul al III-lea p. Chr. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin