Cercetările din acest sit se derulează în cadrul unui proiect ce vizează abordarea ariei nordice a culturii Gumelniţa. De asemenea, având în vedere descoperirile din campaniile precedente, importante au devenit şi obiectivele datând din primul mileniu creştin şi evul mediu. Aceste două segmente culturale şi cronologice sunt marcate în acest sit de descoperirea unor locuinţe adâncite (bordeie) şi gropi de extrag...erea lutului, dar şi materiale arheologice, în special ceramică fragmentară. În urma acestui proiect de cercetare, zona bazinului mijlociu al Cricovului Sărat este pentru prima dată abordată prin săpături arheologice sistematice. - Stratigrafia sitului surprinsă în campaniile anterioare este următoarea: baza depunerii arheologice ajunge să atingă rareori 0,70-0,80 m. După 0,20-0,25 m de sol afectat de arătură, cu materiale arheologice aflate în poziţie secundară, urmează o depunere negricioasă groasă de circa 0,30 m. În acest strat găsim materiale specifice sec. XVI-XVII, V-VII, II-III, epocii bronzului (cultura Tei) şi celei eneolitice (cultura Gumelniţa). Urmează apoi un scurt episod steril definit de un strat argilos, de culoare gălbuie, gros de maxim 10 cm ce suprapune o locuire insesizabilă pe profil atribuită epocii neolitice timpurii (cultura Starčevo-Criş). Grindul pare format din cel puţin două mari depuneri aluviale, din care cea inferioară este nisipoasă (atinsă prin câteva gropi preistorice şi medievale la -1/1,10 m), suprapusă de un strat argilos gălbui peste care s-a aşezat comunitatea neolitică timpurie. Săpătura a acoperit o suprafaţă de circa 88 mp după cum urmează: - S.IV/Nord - a fost amplasată în continuarea S.IV/sud, la 0,5 m nord de S.I, la 5 m est de S.VI. A avut dimensiunile de 12×1,5 m (18 mp). - S.V/Nord - a fost amplasată în continuarea S.V/sud, la 0,5m nord de S.I, le limita vestică a săpăturii arheologice derulată până în prezent. A avut dimensiunile de 29,3×1,5 m (43,95 mp). - S.VII/Sud - a fost amplasată între S.V şi S.VI/sud, la 0,5 m est, respectiv vest de cele două secţiuni, între caseta C şi caseta D. A avut dimensiunile de 14,5×1 m. În zona caroului 3 am deschis o casetă de 1×0,4 m în peretele estic al secţiunii pentru cercetarea unui depozit de silex (15 mp). - Sondaj 1 - a fost amplasat la 27 m vest de S.V, în dreptul caroului 2. A avut dimensiuni de 1×1 m. Sondajul a fost trasat deoarece în anul 2018 odată cu scanarea geofizică am identificat o zonă cu semnal puternic datorat prezenţei unor piese din metal (1 mp). - Sondaj 2 - a fost amplasat la 3 m est de S.IV/Nord, la 1 m sud de caseta A. A avut dimensiuni de 5×2 m. A fost trasat pentru a acoperi o zonă rămasă nesăpată aflată în apropierea locuinţei 1 (L.1) atribuită culturii Gumelniţa, epoca eneolitică (10 mp). - Sondaj 3 - a fost trasat pe un mic grind aflat în exteriorul sitului (la circa 20 m vest), în apropierea zonei mlăştinoase/trestiei. A avut dimensiuni de 2×1 m, orientat N-S. A fost trasat pentru verificarea evoluţiei luncii (sondaj geologic), dar şi pentru a observa dacă locuirea ar fi putut să se extindă dincolo de situl propriu-zis. A fost descoperită o groapă recentă (sec. XIX-XX) care perfora un depozit natural argilos, de culoare gălbuie cu inserţii roşcate. *** Au fost descoperite trei complexe de tip groapă de extras lutul transformate în gropi cu umplutură menajeră (ceramică fragmentară, oase de mamifere), toate atribuite culturii Gumelniţa. În S.VII, caroul 3, la -0,30-0,50 m, a fost descoperit un depozit de piese din silex (11 bucăţi), din care unele nefolosite (gratoire). Erau însoţite de fragmente de la un vas din lut (castron). Este al şaselea depozit de acest tip descoperit în aşezarea de la Urlaţi, care confirmă un anumit comportament al comunităţii eneolitice care a locuit în acest sit acum peste 6 milenii. Foarte important este un depozit de piese din metal (fier şi bronz) descoperit în sondajul 1 la adâncimea de circa 0,5 m. Un număr de 14 piese erau depuse într-o mică groapă (0,5 m diametrul şi 0,4 m adâncime) care perfora nivelul preistoric. Dintre piese se remarcă prezenţa unui topor, trei cârlige, a unui dorn, perforator, fragment de lanţ cu două verigi, fragmente de la o coasă (2 buc.), apărători de antebraţ? (3), etc. Cel mai numeros material identificat în campania din anul 2020 este încadrat în cultura Gumelniţa. A fost recuperată ceramică fragmentată, puţină decorată, în general prin incizii sau mici impresiuni circulare, la care se adaugă barbotinarea în cazul vaselor de provizii. Alături de ceramică, am descoperit unelte litice cioplite din silex cele mai numeroase, dar şi câteva unelte din piatră şlefuite, inclusiv râşniţe, frecătoare, percutoare, nuclee, etc. Remarcăm descoperirea şi în această campanie a ceramicii neolitice atribuită culturii Starčevo-Criş. Nu există vase întregibile, ci numai fragmente. Dominantă este ceramica modelată grosier, ce are pleavă tocată în pastă, suprafeţele exterioare roşiatice, miezul negricios. Din nivelul de locuire neolitic în anul 2019 au fost prelevate probe pentru realizarea unor date absolute. Conform celor două date C14-AMS locuirea Starčevo-Criş din acest sit este situată aproximativ în intervalul 5800-5600 cal BC. A fost descoperită şi ceramică atribuită culturii Tei, epoca mijlocie a bronzului; predomină decorul cu măturica (Bessenstrich), dar nu lipseşte nici cel realizat prin împunsături succesive. Între materialele atribuite epocii bronzului au fost descoperite şi câteva fragmente ceramice aparţinând culturii Monteoru.