Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Iacob | Mihaela | Ministerul Culturii | |
Iamandi | Vlad | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi | |
Sălăjan | Sofia | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi | |
Tătaru | Toma | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Campania 2020 Cercetările au avut următoarele obiective: 1. Verificarea fazelor anterioare ale edificiului din S IX-SXII; 2. Verificarea planimetriei lui E1 (din SIV-SVI); 3. Cercetarea suprafeţelor A şi B, trasate anterior. 1. Verificarea fazelor anterioare ale edificiului din S IX – SXII În acest scop, în SXI-SXII s-a coborât până la 0,80 m faţă de nivelul actual de călcare, sondându-se nivelurile ...anterioare celui de construcţie şi funcţionare a zidurilor de E, V şi S ale edificiului. Astfel, sub zidul de S (numit de noi, convenţional, Z2 – care, în fapt, nu închide edificiul, ci marchează o amenajare în interiorul acestuia - a apărut un strat de tegule şi cărămizi, ceea ce dovedeşte că acesta este construit ulterior funcţionării şi demolării unei construcţii anterioare; s-a pus în valoare faptul că şi colţul de S-V al acestei amenajări este construit în aceeaşi manieră: lespezi subţiri de piatră, atent alese, de grosime constantă, legate cu pământ; În aceeaşi zonă a edificiului au apărut două fragmente de ziduri paralele şi foarte apropiate unul de altul, orientate E-V, situate la 0,25 m sub nivelul de construire al zidului de E al edificiului. – ziduri numite de noi Z8 şi Z8. S-a observat, totodată, că zidul de E al edificiului este rupt în zona „călcase” zidurile paralele Z 7 şi Z8 anterior menţionate. Primul dintre cele două ziduri - Z 7 – se situează, în fapt, în prelungirea lui Z 5, zid care este perpendicular pe peretele de V al edificiului – numit de noi Z6, dar construit anterior acestuia. În scopul enunţat mai sus am extins S XII cu 1 m spre S pentru a surprinse şi latura de S a edificiului - Z9. S-a dovedit astfel că Z 5, Z6”, Z9 şi Z1” aparţin unei clădiri anterioare edificiului, clădire ce avea un pavaj din lespezi de mari dimensiuni – evidenţiat pe o suprafaţă de cca. 1,5 m E-V şi 2,5 m N-S – cu lespezi de 70x40 cm, 40 x 40 m; ulterior, în interiorul acestei clădiri s-a construit amenajarea delimitată de Z2 şi Z3, din care noi am surprins colţul de V şi latura de S. Aceleiaşi clădiri i se adosează clădirea delimitată din laturile Z6`, Z4 şi Z1`. Sub nivelul de călcare al clădirii adosate apar urmele unor alte construcţii anterioare – tumuli? O amenajare semicirculară apare ataşată laturii de E ( Z10; edificiul în forma extinsă avea pavaj. 2.Verificarea planimetriei lui E1 (din SIV-SVI) Extinderea SVI a avut scopul de a verifica maniera de închidere a zidului pe latura de N. În 2019 am excavat pământul în această extindere până la nivelul dărâmăturii. În 2020 am continuat excavarea şi am realizat încă o extindere pe latura de E astfel încât sa putem pune în evidenţă latura de E a edificiului. S-a evidenţiat faptul că aceasta a fost „rasă” la un moment dat la aceeaşi cotă, coama zidului fiind apoi integrată într-o podea de lut bine bătătorit. Podeaua şi, implicit, zidul apar la adâncimea de 0,65 m. Aşadar, la un moment dat, zidul de N al edificiului a fost scos din uz, clădirea continuând să funcţioneze cu încăperea dinspre N. deschisă pe una din laturi. A fost curăţată şi porţiunea situată la N de camera cu pavaj, astfel că edificiul apare bine delimitat în această zonă. Punerea în evidenţă a laturii de E a demonstrat că aceasta prezintă o deschidere de 1,08 m. 3.Suprafeţele A şi B se prezentau ca o masă de dărâmătură din care cu greu se puteau vedea ziduri şi amenajări. A fost demontat martorul dintre cele două suprafeţe şi a fost deschisă o nouă suprafaţă, C. Excavarea până la adâncimea de 0, 60 m pune în evidenţă câteva elemente constructive din epoci diferite: o amenajare circulară (?) spre latura de nord şi o a două tot circulară din suprafaţa A. În primul caz pietrele aşezate circular stau pe un strat de pământ negru, în cel de-al doilea caz pe un strat de dărâmătură. În S.A, pe o distanţă de 1,60 m din profil E se păstrează un zid orientat N-S. cu grosimea de 0,60-0,65 m; din profilul de V pleacă un şir de pietre (zid?) uşor arcuit care se opreşte în zidul menţionat anterior. Sub martorul dintre S.A şi SB apare un alt traseu de zid orientat E-V pe o distanţă de cca. 3 m. Dar traseul acestuia nu este sigur. La adâncimea de 0,50 m respectiv la 0,25 m faţă de nivelul cu amenajarea circulară de pe latura de N, apare un pavaj din plăci de piatră cu dimensiuni maxime de 0,65x0,50 m care continuă şi sub martorul dintre suprafeţele A şi B, respectiv, sub martorii dintre SC şi SA, SC şi SB. Suprafaţa C nou deschisă are dimensiunile de 9 x 2 m pe toată lungimea celor două suprafeţe anterioare A şi B. În noua suprafaţă excavată a apărut o amenajare circulară păstrată parţial. Aşadar avem de a face cu amenajări din perioada elenistică şi romană, din păcate puternic distruse de arăturile practicate în zonă în anii `60 ai secolului trecut. Materialul numismatic recoltat este în mare parte de epocă romană – în special sec. IV p.Chr.: monede, ceramică, catarame, un deneral; sporadic au apărut şi câteva fragmente ceramice de perioadă elenistică.