.
Jurilovca | Judeţ: Tulcea | Punct: Orgamen/Argamum | Anul: 2020
Anul:
2020
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit:
Cetate
Județ:
Tulcea
Localitate:
Jurilovca
Comuna:
Jurilovca
Punct:
Orgamen/Argamum
Sector:
Extra Muros
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Iacob Mihaela Ministerul Culturii
Iamandi Vlad Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Sălăjan Sofia Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Tătaru Toma Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Cod RAN:
Raport:

Campania 2020 Cercetările au avut următoarele obiective: 1. Verificarea fazelor anterioare ale edificiului din S IX-SXII; 2. Verificarea planimetriei lui E1 (din SIV-SVI); 3. Cercetarea suprafeţelor A şi B, trasate anterior. 1. Verificarea fazelor anterioare ale edificiului din S IX – SXII În acest scop, în SXI-SXII s-a coborât până la 0,80 m faţă de nivelul actual de călcare, sondându-se nivelurile ...anterioare celui de construcţie şi funcţionare a zidurilor de E, V şi S ale edificiului. Astfel, sub zidul de S (numit de noi, convenţional, Z2 – care, în fapt, nu închide edificiul, ci marchează o amenajare în interiorul acestuia - a apărut un strat de tegule şi cărămizi, ceea ce dovedeşte că acesta este construit ulterior funcţionării şi demolării unei construcţii anterioare; s-a pus în valoare faptul că şi colţul de S-V al acestei amenajări este construit în aceeaşi manieră: lespezi subţiri de piatră, atent alese, de grosime constantă, legate cu pământ; În aceeaşi zonă a edificiului au apărut două fragmente de ziduri paralele şi foarte apropiate unul de altul, orientate E-V, situate la 0,25 m sub nivelul de construire al zidului de E al edificiului. – ziduri numite de noi Z8 şi Z8. S-a observat, totodată, că zidul de E al edificiului este rupt în zona „călcase” zidurile paralele Z 7 şi Z8 anterior menţionate. Primul dintre cele două ziduri - Z 7 – se situează, în fapt, în prelungirea lui Z 5, zid care este perpendicular pe peretele de V al edificiului – numit de noi Z6, dar construit anterior acestuia. În scopul enunţat mai sus am extins S XII cu 1 m spre S pentru a surprinse şi latura de S a edificiului - Z9. S-a dovedit astfel că Z 5, Z6”, Z9 şi Z1” aparţin unei clădiri anterioare edificiului, clădire ce avea un pavaj din lespezi de mari dimensiuni – evidenţiat pe o suprafaţă de cca. 1,5 m E-V şi 2,5 m N-S – cu lespezi de 70x40 cm, 40 x 40 m; ulterior, în interiorul acestei clădiri s-a construit amenajarea delimitată de Z2 şi Z3, din care noi am surprins colţul de V şi latura de S. Aceleiaşi clădiri i se adosează clădirea delimitată din laturile Z6`, Z4 şi Z1`. Sub nivelul de călcare al clădirii adosate apar urmele unor alte construcţii anterioare – tumuli? O amenajare semicirculară apare ataşată laturii de E ( Z10; edificiul în forma extinsă avea pavaj. 2.Verificarea planimetriei lui E1 (din SIV-SVI) Extinderea SVI a avut scopul de a verifica maniera de închidere a zidului pe latura de N. În 2019 am excavat pământul în această extindere până la nivelul dărâmăturii. În 2020 am continuat excavarea şi am realizat încă o extindere pe latura de E astfel încât sa putem pune în evidenţă latura de E a edificiului. S-a evidenţiat faptul că aceasta a fost „rasă” la un moment dat la aceeaşi cotă, coama zidului fiind apoi integrată într-o podea de lut bine bătătorit. Podeaua şi, implicit, zidul apar la adâncimea de 0,65 m. Aşadar, la un moment dat, zidul de N al edificiului a fost scos din uz, clădirea continuând să funcţioneze cu încăperea dinspre N. deschisă pe una din laturi. A fost curăţată şi porţiunea situată la N de camera cu pavaj, astfel că edificiul apare bine delimitat în această zonă. Punerea în evidenţă a laturii de E a demonstrat că aceasta prezintă o deschidere de 1,08 m. 3.Suprafeţele A şi B se prezentau ca o masă de dărâmătură din care cu greu se puteau vedea ziduri şi amenajări. A fost demontat martorul dintre cele două suprafeţe şi a fost deschisă o nouă suprafaţă, C. Excavarea până la adâncimea de 0, 60 m pune în evidenţă câteva elemente constructive din epoci diferite: o amenajare circulară (?) spre latura de nord şi o a două tot circulară din suprafaţa A. În primul caz pietrele aşezate circular stau pe un strat de pământ negru, în cel de-al doilea caz pe un strat de dărâmătură. În S.A, pe o distanţă de 1,60 m din profil E se păstrează un zid orientat N-S. cu grosimea de 0,60-0,65 m; din profilul de V pleacă un şir de pietre (zid?) uşor arcuit care se opreşte în zidul menţionat anterior. Sub martorul dintre S.A şi SB apare un alt traseu de zid orientat E-V pe o distanţă de cca. 3 m. Dar traseul acestuia nu este sigur. La adâncimea de 0,50 m respectiv la 0,25 m faţă de nivelul cu amenajarea circulară de pe latura de N, apare un pavaj din plăci de piatră cu dimensiuni maxime de 0,65x0,50 m care continuă şi sub martorul dintre suprafeţele A şi B, respectiv, sub martorii dintre SC şi SA, SC şi SB. Suprafaţa C nou deschisă are dimensiunile de 9 x 2 m pe toată lungimea celor două suprafeţe anterioare A şi B. În noua suprafaţă excavată a apărut o amenajare circulară păstrată parţial. Aşadar avem de a face cu amenajări din perioada elenistică şi romană, din păcate puternic distruse de arăturile practicate în zonă în anii `60 ai secolului trecut. Materialul numismatic recoltat este în mare parte de epocă romană – în special sec. IV p.Chr.: monede, ceramică, catarame, un deneral; sporadic au apărut şi câteva fragmente ceramice de perioadă elenistică.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO