Bârsești | Comuna: Bârsești | Judeţ: Vrancea | Punct: platoului Dumbravă - Tumulul 34 | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Bârsești, jud. Vrancea. Platoul Dumbravă - Tumulul 34
Raport ID:
6636
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Hallstatt târziu;
Tipuri de sit:
Mormânt tumular;
Cod RAN:
| 175233.01 |
Județ:
VRANCEA
Unitate administrativă:
BÂRSEŞTI
Localitate:
BÂRSEŞTI
Punct:
platoului Dumbravă - Tumulul 34
Localizare:
| 175233.01 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Teleaga | Emilian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Apostu | Aurora-Emilia | participant | Muzeul Vrancei, Focşani |
| Ştirbu | Franceska | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Vasiliu | Remus Geo | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Cercetările arheologice din zona sud-estică a platoului Dumbravă, împărțită între comunele Bârsești și Vrâncioaia, au fost reluate după o întrerupere de trei ani. Ȋn această perioadă au fost finalizate și publicate rezultatele proiectului UEFISCDI Ȋnmormântări și obiceiuri funerare în perioada Hallstatt-ului târziu la Dunărea de Jos, printr-o monografie[1] cât și printr-o expoziție[2]. Aceste realizări au permis continuarea finanțării săpăturilor unui tumul hallstattian târziu, notat 34, pentru prima data de la reluarea cercetărilor în 2014, de către Muzeul Vrancei din Focșani, cu suma totală de 48051 lei. Săpăturile au fost realizate în perioada 7 august – 30 noiembrie cu doar 1-5 lucrător(i) și, permanent, responsabilul de șantier, asistat de la birou de o persoană ȋnsărcinată cu prelucrarea datelor stației totale[3]. La săpătură și documenarea aferentă ei a participat de și Aurora-Emilia Apostu de la Muzeul Vrancei din Focșani[4], respectiv studenta Franceska-Cristina Știrbu de la Facultatea de Istorie a Universității București[5]. Tumulul avea o ȋnălțime aparentă de 1,3 metri și un diametru de circa 12 x 13 metri. Deși tumulul era aparent distrus de o gaură ȋn zona central, s-a dovedit că aceasta a afectat doar vârful său pe o suprafață de circa 4-5 metri; latura sud-estică a tumulului a fost de asemeni distrusă de lucrări agricole moderne. Tumulul a fost cercetat printr-o suprafață dreptunghiulară de 12 x 15,8 m, ȋncadrând movila aparentă, ȋmpărțită ȋn patru secțiuni triunghiulare, ȋntre care s-au cruțat martorii NS și EV, lați de 0,6 și respectiv de 1,0 m. Suprafața dreptunghiulară a fost extinsă pe laturile de SE și NV cu câte un metru pentru a putea dezveli pietrele marginale ale ȋnvelișului de bolovani. În cele patru sectoare, după săparea stratului de humus, au fost documentate şi demontate succesiv nivelurile de bolovani și mai jos straturile de pământ depus deasupra stratului steril. Profilelor celor doi martori stratigrafici au fost documentate prin desene pe hârtie milimetrică la scara 1:20 sau 1:10, aceștia din urmă fiind apoi săpați şi documentați (fig. 1-2). Tumulul a fost construit pe un teren ȋnclinat dinspre SV spre NE așezându-se un inel de bolovani mari ȋn nivelul de călcare antic, astfel că vechiul humus a lăsat urme negre, surprinse sub acest inel de bolovani (fig. 3). Acest inel mărginea movila de pământ roșcat-cafeniu, argilos, depus peste o moviliță mică de pământ negru ȋn interiorul căreia s-au depus grupat șapte vase ceramice, anume o farfurie evazată mare, una mai mică, două vase “borcan”, două cești și un alt vas de formă neprecizată (fig. 4). Această grupare de vase s-a salvat ȋn două blocuri de pământ urmând a fi dezvelite și restaurate ȋn laborator. Spre nord de grupul de vase s-a documentat groapa mormântului central de incinerație conținând resturile cremației, cărbuni și urme negre de ardere. Mormântul a fost de asemenea salvat ȋn două blocuri nedezvelite complet, conținând un cuțit și un topor de luptă. Grupul de vase și mormântul erau marginite și acoperite de pietre mari, mai ales plate. La sud de centru tumulului, depus ȋntr-o alveolare din ȋnvelișul de bolovani, s-a descoperit un mormânt de incinerație ȋn urnă, un vas „borcan” cu apucători, conținând resturile cremației (fig. 5). Este vorba de un mormânt secundar căruia i-a fost depusă și o ceașcă, situată la SE de acesta. În marginea sud-estică a movilei s-au descoperit grupuri de vase printre pietre, partial distruse de arătură, inclusiv un vas „borcan” cu apucători, care ar putea să fi aparținut unui mormânt răvășit (deși nu au fost găsite urmele cremației) sau unei ofrande funerare situate la marginea tumulului. O astfel de ofrandă, un vas „borcan” cu apucători, a fost documentat la marginea exterioară vestică a inelului mare de bolovani. Deși ȋnvelișul de bolovani al tumulului nu era mai gros decât al celorlalte movile contemporane, diametrul său mare a făcut ca volumul de bolovani măsurat să fie de 24,45 m3, mult mai mare decât volumul de piatră măsurat până acum ȋn cazul celoralte două movile din perioada hallstattiană târzie, tumulii 32 (14 m3)[6] și 43 (11,43 m3)[7]. Pentru prima dată ȋn cursul noilor cercetări arheologice de pe platoul Dumbravă de la Bârsești-Vrâncioaia s-a putut cerceta și documenta precis, cu mijloace moderne, un tumul hallstattian târziu păstrat aproape complet. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Note:
1.
O treime a monografiei Teleaga 2020a conține contribuțiile cercetărilor interdisciplinare privitoare la necropola tumulară hallstattiană târzie de la Bârsești – Vrâncioaia (Bălășescu 2020, 193-194; Istrate et al. 2020, 63-73; Riese 2020, 75-86; Teleaga 2020b, 87-124; Teleaga 2020c, 125-192).
2.
Expoziția Monumentele eternității. Necropolele tumulare de la Bârsești, organizată de către Institutul de Arheologie „Vasile Pârvanˮ al Academiei Române, Muzeul Municipiului Bucureşti (Muzeul Severanu) și Muzeului Vrancei din Focșani a fost prezentată la Muzeul Severanu ȋn perioada 25 iunie – 12 septembrie 2021 și la Muzeul Vrancei în perioada 13 decembrie 2021 – 20 ianuarie 2022.
3.
Arhitecta Nura El-Sayed și, ulterior, studentul Facultății Istorie a Universității București, Remus Vasiliu.
4.
31 august – 4 septembrie, 9-11 septembrie, 20-25 septembrie, 27 septembrie – 2 octombrie, 7-9 octombrie.
5.
8-12 noiembrie
6.
Teleaga u.a. 2015, 14
7.
Teleaga 2016, 19
Bibliografie:
1. Bălășescu, A., ( 2020) - A. Bălășescu Archaeozoological Analyses of the Animal Bones of Bârsești, în: Teleaga 2020a, 193-194.
2. Istrate et al. (2020) - V. Istrate, A. Mihu-Pintilie, A. Lupașcu, E. Teleaga, Paleoenvironment of Hallstatt Archaeological Sites in the Eastern Romanian Subcarpathians, în: Teleaga 2020a, 63-73.
3. Riese (2020) - T. Riese, Magnetometer- und Bodenradarprospektion auf dem Dumbravă-Plateau in Bârsești-Vrâncioaia, Rumänien, în: Teleaga 2020a, 75-86.
4. Teleaga (2016) - E. Teleaga, Bârsești-Vrâncioaia, jud. Vrancea. Punct: pe platoul Dumbravă. Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2015 (Bukarest 2016), 18-19, 266-267.
5. Teleaga (2020)a - Emilian Teleaga (Hrsg.), Funeralkultur der Thraker und Skythen des 7. bis 5. Jahrhunderts v. Chr. an der unteren Donau Ergebnisse des UEFISCDI-Projektes Bestattungswesen und Bestattungssitten der Späthallstattzeit an der unteren Donau durchgeführt von Emilian Teleaga an dem Archäologischen Institut „Vasile Pârvan“ der Rumänischen Akademie Internationale Tagung vom 30.11. – 2.12.2017 anläßlich des 90-jährigen Jubiläums des Vorgeschichtlichen Seminars der Philipps-Universität Marburg organisiert von Andreas Müller-Karpe und Emilian Teleaga (Rahden 2020).
6. Teleaga (2020)b - E. Teleaga, Contributions to Research on the Late Hallstatt Necropolis at Bârsești. Part 1, în: Teleaga 2020a, 87-124.
7. Teleaga (2020)c - E. Teleaga, Catalogue of the Late Hallstatt Tumuli excavated by Sebastian Morintz at Bârsești, în: Teleaga 2020, 125-192.
8. Teleaga et al. (2015) - E. Teleaga, D. Sârbu, M. Constantinescu, Şt. Stoica, V. Istrate, Neue archäologische Untersuchungen der hallstattzeitlichen Nekropole in Bârseşti, Jud. Vrancea, Caiete ARA 6, 2015, 5-16.
2. Istrate et al. (2020) - V. Istrate, A. Mihu-Pintilie, A. Lupașcu, E. Teleaga, Paleoenvironment of Hallstatt Archaeological Sites in the Eastern Romanian Subcarpathians, în: Teleaga 2020a, 63-73.
3. Riese (2020) - T. Riese, Magnetometer- und Bodenradarprospektion auf dem Dumbravă-Plateau in Bârsești-Vrâncioaia, Rumänien, în: Teleaga 2020a, 75-86.
4. Teleaga (2016) - E. Teleaga, Bârsești-Vrâncioaia, jud. Vrancea. Punct: pe platoul Dumbravă. Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2015 (Bukarest 2016), 18-19, 266-267.
5. Teleaga (2020)a - Emilian Teleaga (Hrsg.), Funeralkultur der Thraker und Skythen des 7. bis 5. Jahrhunderts v. Chr. an der unteren Donau Ergebnisse des UEFISCDI-Projektes Bestattungswesen und Bestattungssitten der Späthallstattzeit an der unteren Donau durchgeführt von Emilian Teleaga an dem Archäologischen Institut „Vasile Pârvan“ der Rumänischen Akademie Internationale Tagung vom 30.11. – 2.12.2017 anläßlich des 90-jährigen Jubiläums des Vorgeschichtlichen Seminars der Philipps-Universität Marburg organisiert von Andreas Müller-Karpe und Emilian Teleaga (Rahden 2020).
6. Teleaga (2020)b - E. Teleaga, Contributions to Research on the Late Hallstatt Necropolis at Bârsești. Part 1, în: Teleaga 2020a, 87-124.
7. Teleaga (2020)c - E. Teleaga, Catalogue of the Late Hallstatt Tumuli excavated by Sebastian Morintz at Bârsești, în: Teleaga 2020, 125-192.
8. Teleaga et al. (2015) - E. Teleaga, D. Sârbu, M. Constantinescu, Şt. Stoica, V. Istrate, Neue archäologische Untersuchungen der hallstattzeitlichen Nekropole in Bârseşti, Jud. Vrancea, Caiete ARA 6, 2015, 5-16.