Berzovia | Comuna: Berzovia | Judeţ: Caraș-Severin | Punct: Castrul legiunii IIII Flavia Felix - porta principalis sinistra | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Berzovia, jud. Caraș Severin
Raport ID:
6638
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Tipuri de sit:
Castru;
Cod RAN:
| 51519.01 |
Județ:
Caraș-Severin
Unitate administrativă:
Berzovia
Localitate:
Berzovia
Punct:
Castrul Legiunii Iiii Flavia Felix - Porta Principalis Sinistra
Localizare:
| 51519.01 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 8
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Flutur | Alexandru | responsabil | Muzeul Național al Banatului - Timișoara |
| Ardelean | Adrian | participant | Muzeul Național al Banatului - Timișoara |
| Bozu | Flavius | participant | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
Raport:
În perioada 18 octombrie – 12 noiembrie 2021 s-a desfășurat cercetarea sistematică în zona porții principalis sinistra a castrului legiunii IIII Flavia Felix din localitatea Berzovia (jud. Caraș-Severin). Astfel, a fost reinițiat proiectul de colaborare dintre Muzeul Național al Banatului și Muzeul Banatului Montan privind investigarea arheologică a sitului militar roman Berzobis (despre istoricul cercetărilor v. Flutur 2020, p. 21-22). Cercetările arheologice din 2021 vin în continuarea campaniei de săpături din 2017 de pe latura de nord a fortificației (Țeicu et alii 2018). A fost deschisă o secțiune în spațiul porții principalis sinistra, S5 (5 x 4 m), și a fost continuată cercetarea la S4 (10 x 2,20 m), situată între valul de pământ și șanțul castrului. Săpătura în sine a fost mai dificilă ca altele din două cauze: o surprinzătoare criză de forță de muncă în al doilea an pandemic și duritatea ridicată a solului într-un an secetos. Ca urmare, suprafețele cercetate au fost mai mici în comparație cu alte campanii. În S5 am găsit în principal trotuarul care mărginea la est via principalis. Acest trotuar a fost cercetat pe o suprafață mai mare în S3 (2017). Este compus din lut și bolovani mărunți, la care se adaugă (în S5) bucăți mici de cărămidă. Presupunem că urmele a doi stâlpi (G1 în S3; G2 în S5) pot să indice existența unui portic care era instalat pe o linie de pilaștri situată la limita estică a trotuarului. Între această alee și strada propriu-zisă funcționa o rigolă. Putem da lățimile celor două elemente periferice de pe latura de est a drumului: trotuarul – 2,80 - 3 m; șanțul – aproape 2 m. Lățimea străzii (săpată parțial în 2017 – S3) nu a fost identificată; avea probabil peste 6 m. Desigur, la vest de via principalis avem o dispunere analogă - rigolă și alee de aceleași dimensiuni ca pe latura estică. Presupunem că în S5 ne aflăm deja în interiorul structurii de lemn a porții, care va fi cercetată în continuare în campania următoare. În S4/2021, după ce am degajat umplutura secțiunii astupate S4/2017 (5 x 2 m), am extins excavarea la o suprafață de 10 x 2,20 m, pentru a completa documentarea sistemului de forficație. În primul rând, au fost investigate urmele unor stâlpi de lemn care au apărut la limita nordică a așa-zisului val de pământ. Acest element de fortificare a castrului se definește mai bine ca întăritură de lemn și pământ, termenul german Holz-Erde-Mauer fiind cel mai lămuritor. În S4 am găsit urma unui stâlp cu diametrul de aproximativ 30 cm, cu groapa lui de implantare spre nord, și urma unui stâlp auxiliar primului la sud. Groapa de implantare a fost săpată în lutul compact argilos la 20-30 de cm de la nivelul de amenajare a bermei și a valului. Stâlpul principal a fost bătut în pământ încă vreo 10 cm, capătul acestuia fiind cel mai probabil doar ușor rotunjit. Stâlpul sudic, cvasi-circular (circa 30 x 25 cm), a lăsat o amprentă negricioasă evidentă, dar această urmă a dispărut ușor la săpare, fiind superficial fixat în lutul galben. Presupunem că stâlpul 2 (sudic) a fost adosat stâlpului 1, aceștia făcând parte din structura de lemn a zidului de lemn și pământ al castrului. Bineînțeles că între palisadă și șanț exista berma, care avea lățimea de aproximativ 2 m. Sub bermă și sub palisadă nu avem nicio urmă a humusului antic. Glia a fost îndepărtată de soldații romani, probabil pentru a fi utilizată în partea superioară a structurii de lemn și pământ. Cert este că pe bermă a fost adus un strat de amenajare format în principal din zgură de fier, care vine peste lutul argilos. Acesta intră în categoria geologică a argilelor, care prin definiție rețin bine apa, lucru pe care l-am observat în timpul săpăturii, după o ploaie abundentă. Se explică astfel de ce romanii au amenajat astfel berma (prin aducerea zgurii de fier): pentru a asigura un nivel de călcare rezonabil și pe timp de ploaie, precum și pentru controlul vegetației din acest spațiu care mărginea șanțul. Deși în S4 era prevăzută și săparea șanțului castrului, nu am reușit să-l săpăm decât parțial. Am dezvelit taluzul sudic și am ajuns la o adâncime de circa 2,60 m de la nivelul gliei actuale; n-am atins fundul șanțului, care se află puțin mai jos de această cotă. Materialul descoperit în cele două secțiuni cercetate este în general foarte sărac și constă din puține fragmente ceramice și câteva cuie de fier. Într-un strat de epocă modernă a apărut un cap de ac de păr, din bronz, care aparține modei balcanice a secolelor XVII-XVIII. Demnă de interes este zgura de fier, abundentă în umplutura zidului de pământ și lemn, precum și în zona bermei. Bucățile de zgură de diferite mărimi provin cel mai probabil din demolarea numeroaselor cuptoare de redus minereul care au funcționat cu puțin timp înainte de ridicarea fortificației. În campaniile următoare, se va continua cercetarea sistemului de fortificaţie din această zonă a castrului de legiune Berzobis, important sit militar de epocă traianică. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Bibliografie:
1. Țeicu et alii (2018) – D. Țeicu, Al. Flutur, Ana-Cristina Hamat, A. Cîntar, Berzovia, com. Berzovia, jud. Caraș Severin. Punct: Castrul legiunii IIII Flavia Felix - porta principalis sinistra în CCA 2018, p. 19-20
2. Flutur, Al., (2020), Clădirea comandamentului de la Berzobis. Principia din castrele de legiune din timpul Principatului, Cluj‑Napoca
2. Flutur, Al., (2020), Clădirea comandamentului de la Berzobis. Principia din castrele de legiune din timpul Principatului, Cluj‑Napoca