B. Cetatea romană târzie Am efectuat săpături în cetatea romană târzie Carsium continuând pe acelea întreprinse de colegii de la Universitatea din Constanţa şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din aceeaşi localitate. Fondurile au fost alocate de către Institutul de Arheologie din Iaşi şi de către Muzeul din Constanţa. Campania a vizat, spre deosebire de aceea din 1993, adâncirea în secţiunea SI (orie...ntată N-S), perpendiculară pe cursul Dunării şi situată în interiorul incintei cu turnul mare. Sub straturile şi nivelele medievale timpurii am reuşit să surprindem o suprafaţă locuită în sec. IV p.Chr., având, conform observaţiilor stratigrafice, mai multe nivele dintre care unele datate cu monede. Se remarcă, în mod deosebit, o locuinţă de suprafaţă ce a avut, probabil, pereţii construiţi din material lemnos şi în interiorul căreia au fost descoperite numeroase obiecte de ceramică, metal, os şi sticlă printre care amintim: trei cercei de aur, opt opaiţe întregibile, aplice şi ataşe de bronz, ponduri de plumb, ustensile de os şi bronz, fragmente diverse de vase ceramice şi de sticlă specifice sec. IV p.Chr. Această locuinţă (poate un atelier ?) se află într-o curte marcată de câteva fragmente de zid cu ţigle romane. Am putut constata că în capătul de S al lui SI, stratul roman târziu este situat pe o umplutură aflată direct pe stânca de calcar a dealului, unde este amplasată cetatea. Între materialele refolosite din epoca romană timpurie, se remarcă un fragment de ţiglă cu ştampila unităţii de cavalerie care, în opinia noastră, a construit castrul roman Carsium şi care era "ALA GALLORUM FLAVIANA". O constatare de ordin general este aceea că, atât straturile romane timpurii, cât şi cele de sec. V-X au fost puternic afectate de construcţiile medievale mai ales prin amenajarea unor trasee de ziduri. Este de aşteptat ca în porţiunea nordică a secţiunii SI să apară elemente de construcţii monumetale, lucru sugerat de apariţia unui traseu de zid masiv absidat.