Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Popovici | Rodica | responsabil | Institutul de Arheologie Iaşi |
S-au continuat săpăturile arheologice în două din aşezările rurale medievale cercetate în anii anteriori, ambele situate în imediata vecinătate a satului Borniş, comuna Dragomireşti, judeţul Neamţ. În aşezarea medievală "Măleşti", cercetările au avut caracterul unor sondaje de verificare a spaţiilor neinvestigate până acum prin prelungirea unor secţiuni şi trasarea altora în apropierea unor locuinţe, urmărindu...-se prin aceasta descoperirea de noi complexe, cu materialul aferent. Cercetările întreprinse aici s-au soldat cu descoperirea unei gropi cu resturi menajere, din cuprinsul căreia s-au recoltat fragmente ceramice din secolul al XV-lea. De asemenea, nu au fost neglijate cercetările în legătură cu celelalte aşezări ce au existat odinioară pe acest loc, dezvelindu-se parţial o locuinţă din secolele III-II a.Chr., o groapă cu resturi menajere din aceeaşi vreme şi depistându-se numeroase materiale ceramice, obiecte de importanţă minoră, din secolele II-III p.Chr. şi VI-IX. În aşezarea medievală "Obârşia", cercetările arheologice nu s-au putut desfăşura în bune condiţii întrucât terenul afectat săpăturilor aparţine unor proprietari care nu ne-au dat învoirea necesară. Din acest motiv, investigaţiile s-au limitat la o suprafaţă restrânsă de teren, pentru care am avut acceptul proprietarilor. Din zona investigată au fost recuperate numeroase fragmente ceramice din secolele XIII-XIV, importante prin faptul că atestă o vechime cu mult mai mare a aşezării faţă de prima sa atestare documentară cunoscută. În acelaşi timp, este necesar să subliniem că Obârşia este una din puţinele aşezări din zona Neamţ, în care s-a găsit ceramică datând din această vreme, ceramică care, din păcate, este atât de puţin cunoscută din punct de vedere arheologic. O importanţă aparte o are şi descoperirea, în continuare, de cahle cu imaginea Sfântului rege Ladislau, care, ca şi în anii precedenţi, probează, pe acest loc, existenţa unei curţi boiereşti, menţionată, de altfel, în sursele documentare scrise, din a doua jumătate a secolului al XV-lea. În acest punct, se impun, pe viitor, noi cercetări, până la depistarea casei boiereşti, de la care provin cahlele fragmentare.