În anul 1978, în urma cercetărilor de suprafaţă, a fost identificată cetatea de la Buneşti, punctul "Dealul Bobului", şi au început cercetările sistematice în acest punct. S-a putut documenta cu certitudine existenţa unui singur nivel de locuire geto-dacic datat în perioada sec. IV şi începutul sec. II î.e.n. Locuinţele, dezvelite până în prezent, sunt de suprafaţă, de dimensiuni mari, după cum o demonstrează ...prezenţa chirpicilor arşi proveniţi de la pereţii susţinuţi de bârne. Evident, cantitativ, în cadrul materialului arheologic descoperit, ceramica ocupă rolul principal. Se remarcă numărul vaselor întregi de dimensiuni mici şi mijlocii (căni cu o toartă, pahare) a vaselor mari de provizii, a tiparelor etc. Nelipsită este ceramica de import grecească exemplificată prin manşoane şi fragmente de amforă de Thasos, Sinope, Heracleea Pontica. Aşa cum arătam şi în alte ocazii, la Buneşti au fost documentate ateliere pentru prelucratul uneltelor din fier prin prezenţa fragmentelor de zgură a cleştilor pentru forţă, un al treilea exemplar fiind descoperit în campaniile recente. Seria obiectelor de podoabă descoperite la Buneşti a fost completată cu două brăţări din argint, una spiralată, iar cealaltă, cu capetele libere, atestând încă o dată, multitudinea pieselor de podoabă cunoscute în lumea geto-dacică. Bogăţia şi diversitatea materialului arheologic descoperit în cetate au confirmat ipoteza de lucru emisă la începutul cercetării, că aici a existat un "polis" al lumii geto-dacice, sediul unui şef al aristocraţiei tribale ce a jucat un rol economic politic şi social în această zonă, cetate în jurul căreia gravita un număr mare de aşezări deschise. Continuarea cercetărilor de la Buneşti vor aduce noi elemente pentru cunoaşterea tuturor aspectelor legate de civilizaţia materială şi spirituală a societăţii geto-dacice din Moldova.