Au fost efectuate săpături arheologice în următoarele puncte ale complexului arheologic: a). Aşezarea dacică de pe Măgura Moigradului; b). Fortificaţiile externe ale oraşului roman în zona numită "Valul dublu"; c). Aşezarea civilă a castrului de pe vârful dealului Pomet; d). Amfiteatrul roman; e). Fortificaţia de pe dealul Cămnini. a). În aşezarea dacică a continuat cercetarea platoului prin secţiuni şi... casete venind dinspre NE spre SV. Au fost trasate două secţiuni paralele cu S1/1989 şi 20 de casete. Au fost identificate 27 gropi dacice şi o locuinţă. De asemenea, au fost identificate 20 de gropi de stâlp romane, probabil de la construcţii militare. Materialul arheologic este foarte sărac. (H. Pop) b). Pe linia externă de apărare a oraşului, în zona botezată "valul dublu" au fost făcute sondaje. S-a precizat mai bine succesiunea celor două valuri. Au apărut elemente care sugerează că pilonii mari de piatră montaţi în valuri au folosit ca sprijin pentru un apeduct. Au fost găsite materiale romane răzleţe şi fragmente din tuburi de conductă pentru apă. (Al.V. Matei) c). În aşezarea civilă, sectorul L, situat în faţa laturii de NE a castrului roman de pe vârful dealului Pomet a fost cercetată clădirea L7, identificată anterior. A fost trasată o secţiune începând de la zidul castrului până la mijlocul pantei (30 m.). S-a dovedit că în faţa zidului se află două şanţuri mici. Clădirea L7 a fost identificată şi cercetată parţial, respectiv numai jumătatea de Sud Paralel cu secţiunea au fost deschise încă cinci casete. Clădirea constă din patru încăperi cu mai multe faze de completare şi reparaţie. Materialul arheologic este destul de sărac în comparaţie cu alte clădiri similare. El arată totuşi o viaţă lungă a clădirii. (D. Tamba - N. Gudea) d). A1 amfiteatrului roman a fost cercetată zona centrală, pe axa lungă a clădirii de la poarta de N până în mijloc. A fost descoperit canalul subteran care ducea de la poartă spre spaţiul larg de la mijloc. Adâncimea canalului este de 1,80 m., lăţimea lui de 0,80 m. Atât canalele, cât şi spaţiul erau acoperite cu grinzi de lemn. În spaţiul patrulater de mijloc s-au prăbuşit numeroase elemente de arhitectură din partea de sus a clădirii. Material arheologic foarte puţin (I. Bajusz). E). Pe dealul Cămnini, situat la SE de dealul Citera au fost reluate (după o întrerupere de 35 de ani) cercetările arheologice. S-au trasat două secţiuni: una pe vârful platoului, alta pe latura de ? A fortificaţiei. În zona vârfului au apărut urme romane, probabil de la turnul presupus a fi existat acolo. În zona valului şi şanţului nu au apărut materiale arheologice. Cercetările vor continua. (C. Cosma) A. Măgura Moigradului Campania anului 1994 a vizat continuarea investigării platoului superior al dealului, mai precis extremitatea sudică a acestuia situată în apropierea carierei moderne de piatră. În acest sens s-a trasat un sistem de casete (cu dimensiuni variind la L între 3,5-8 m. şi 1 între 1,5-5 m.) şi două secţiuni (S1: 3 x 28,5 m., S2: 1 x 10 m.) toate paralelel cu secţiunea S1/1984. Suprafaţa mare investigată (503 metri pătraţi) caută să ofere o imagine cât mai completă (este vorba de un mamelon aplatizat situat în jumătatea de sud a platoului) a Măgurii Moigradului. În urma acestei campanii au fost descoperite 47 gropi, dintre care 21 sunt gropi de stâlpi de epocă romană, grupate în partea superioară a mamelonului amintit sugerând, deocamdată, existenţa urmelor a două construcţii masive, probabil barăci. A fost recoltat şi material Coţofeni, în întregime rulat. Gropile Latène D sunt sărace în materiale arheologice (exceptând G 17 care conţine 3-4 vase sparte pe loc, oase calcinate, chirpici, lipitură de vatră, o lingură (?) din fier, un pinten din fier şi o pafta din fier placată cu tablă din bronz). De regulă, gropile au diametrele variind între 0,4-1 m. şi adâncimea între 0,1-1,2 m., conţinând frecvent ceramică fragmentară, oase arse şi nearse în cantităţi mici, ustensile (lustruitoare, cuţi), mici podoabe (mărgele sticlă), chirpici, lipitură de vatră, cenuşă, arsură etc. Au mai fost descoperite şi două cuptoare conservate precar, ambele identificate în caseta C20. Casetele C1-3 şi capătul secţiunii S1 au sondat şi fortificaţia platoului surprinzând o posibilă amenajare romană şi una medievală (sec. XIII-XIV). Continuarea cercetării exhaustive a mamelonului amintit şi în campaniile viitoare va contribui substanţial la reconstituirea succesiunilor de locuire şi amenajare a controversatului complex de pe Măgura Moigradului.