A. Forul coloniei Dacica Săpăturile efectuate în 1994 au avut drept scop dezvelirea integrală a primului for al coloniei şi continuarea sondajelor în porţiunile săpate în perioada interbelică. A fost dezvelită latura de est a clădirii şi s-a putut trece la realizarea planului topografic integral, prin fotografierea pe carouri de 4 x 4 m. a întregului ansamblu arhitectonic. În urma prelucrării informatizate a ...datelor, vor fi definitivate observaţiile anterioare privind modularea, proporţiile şi unităţile de măsură folosite de romani la edificiu. Au fost continuate lucrările la faţada forului. În colţul nord-estic a fost identificat porticul reconstruit cel mai devreme sub Severus Alexander pe o lungime de 45 de picioare de către un decurion al coloniei, patron al decuriei XV fabrum, precum şi proporticul cu intrarea monumentală în sediul fabrilor, construit de fiul unui augustal. Prin aceasta, identificarea lui aedes fabrum construit sub Commodus cu marea sală încheiată cu o absidă din colţul nord-estic al forului devine sigură. Cum concomitent, a fost ridicată sala plasată simetric în colţul nord-vestic de către M. Procilius Nicetas şi fiii săi, în aceeaşi perioadă va fi fost construită şi aedes Augustalium. Că acest local a fost construit de aceleaşi persoane este atestat de o inscripţie cunoscută încă din secolul trecut (CIL III 6260 = IDR III 2, 2). Pe decumanus maximus a fost găsit un al doilea nymphaeum, plasat simetric în raport cu cel descoperit în 1993 şi construit de către acelaşi L. Ophonius Domitius Priscus şi tot in honorem domus divinae. La încrucişarea dintre cardo şi decumanus maximus au mai fost găsite câteva fragmente din marea inscripţie a lui Traian de fondare a coloniei, ceea ce a permis reconstituirea grafică integrală a textului. Inscripţia dovedeşte că edificiul săpat de noi a fost de la început centrul politico-religios al coloniei Sarmizegetusa, adică forul oraşului. În aceeaşi campanie au fost efectuate sondaje în basilica, în cele două tribunalia, în curia şi în încăperile situate la est de aceasta. Principalele informaţii noi astfel obţinute sunt: - În faţa curiei au fost găsite trei baze de monument, care fuseseră ridicate concomitent. Dintre ele despre una se ştia că a aparţinut statuii dedicate prin testament Concordiae ordinis decurionum de către Ulpius Domitius Hermes, augustal, onorat cu ornamenta decurionalia. Cum acelaşi personaj şi în aceleaşi condiţii speciale a mai ridicat două statui, una Genio ordinis şi cealaltă Minervae Augustae, găsite mai demult, este foarte probabil ca acestea să se fi aflat pe cele două baze din faţa curiei. - Canalul cardinal de drenaj construit sub Traian trece pe sub aerariul estic şi nu-şi are obârşia aici, ci la sud de forul săpat de noi. Prin această ipoteză potrivit căreia încăperile de sub curie ar fi avut funcţia de cisterne, trebuie complet abandonată. - Sub instalaţia de hypocaust găsită în epoca interbelică în camera cu absidă de la est de curie au fost identificate două faze anterioare cu podele bine păstrate şi resturi de tencuială pictată cu motive vegetale. Din aceeaşi încăpere provine un fragment dintr-o inscripţie onorifică dedicată lui Marcus Aurelius de către colonia Dacica Sarmizegetusa. - Spaţiul de sub tribunalul estic a fost la început o simplă încăpere folosită probabil ca arhivă. Într-o etapă ulterioară ea a fost adâncită şi transformată în închisoare. - În porţiunea degajată din basilică au fost găsite mai multe fundaţii de monumente, ceea ce obligă la curăţirea integrală în viitor a acestui spaţiu, după îndepărtarea marilor blocuri depozitate aici. Am constatat de asemenea, că basilica nu era pavată cu cărămidă, aşa cum se crezuse, ci cu mari lespezi rectangulare de piatră. - Cu ocazia curăţirii curiei a apărut pe axul încăperii, lipită pe peretele din spate, fundaţia unei mari baze de statui. - Într-o încăpere din colţul sud-estic au fost identificate urmele unui mic nymphaeum. - Sub primul dalaj al forului de piatră a fost găsit un lingou de plumb pe care era imprimat numele proprietarului, împăratul Traian, şi numele minei, metalla Ulpiana din Moesia Superior, ca şi numele destinatarului, Colonia Ulpia Dacica Sarmizegetusa. Este încă o confirmare a faptului că oraşul purta de la bun început numele Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. B. 1. Amfiteatru În acest an a fost extinsă cercetarea prin sondaje efectuate în întreg maenionum primum al sectorului sudic al arenei. S-a confirmat stratigrafia relevată anul precedent punându-se în evidenţă noi elemente ale amfiteatrului de lemn şi a celui de piatră. Astfel, se remarcă faptul că amfiteatrul de lemn includea şi structuri de piatră (cazul intrării secundare de pe latura sudică), şi că traseul amfiteatrului de piatră urmează conturul amfiteatrului anterior din lemn. S-au pus în evidenţă fazele şi etapele de construcţie ale edificiului, relaţia şi cronologia lor, precum şi elemente constructive ale edificiului în piatră. Bogatul material arheologic (în special piese mărunte, ceramică, monete, fibule, ace de bronz şi os, jetoane, instrumente de toaletă), permite completarea imaginii asupra cotidianului la Ulpia Traiana . 2. Clădirile EM 30-31. S-au efectuat doar sondaje de mici dimensiuni în vederea cercetării complete a edificiului. Acestea sunt situate în colţul sud-vestic al clădirii, în apropierea zidului de incintă al zonei sacre şi au permis dezvelirea integrală a curţii care servea edificiului. Se remarcă descoperirea a două tegule romane purtând o inscripţie cursivă, care este în curs de cercetare. În paralel s-au efectuat lucrări de conservare-restaurare a edificiului. 3. Săpăturile din curtea bazei arheologice (Secţiunile B1, B2, B3) au un caracter de salvare. Sunt situate în zona intramurală, sectorul vestic al oraşului roman. Au relevat existenţa unei clădiri romane şi a uneia moderne. Planul clădirii romane nu a putut fi surprins datorită bulversării stratigrafiei de către gropile moderne şi datorită dimensiunilor săpăturii.