Adamclisi | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 1999
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
888
Anul cercetarii:
Perioade:
Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
La Tène; Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Adamclisi
Localitate:
Adamclisi
Punct:
Cetate
Sector:
Sector A, zona de nord a cetătii Nord
Toponim:
Tropaeum Traiani
Localizare:
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Barnea | Alexandru | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Barnea | Ion | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mărgineanu-Cârstoiu | Monica | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Oţa | Liana Loredana | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Bogdan Cătăniciu | Ioana | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Constantin | Robert | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Ionescu | Mihai | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Dobrinescu | Ionuţ Cătălin | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Papuc | Gheorghe | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Zugravu | Nelu | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Arsenescu | Margareta | participant | Universitatea din București |
| Stoica | Stan | participant | Instiuție Nedefinită |
| Ionescu | Severus | participant | Instiuție Nedefinită |
Raport:
Cu un fond de cercetare de 1,5 milioane, în conditiile în care ora de lucru era de 2647 lei si după un an de întrerupere a cercetărilor tot din pricina lipsei de fonduri, în campania din toamna anului 1999 am evacuat dărâmătura care a blocat o poartă de mici dimensiuni pe latura de nord a incintei. Deja în raportul publicat în Cronica cercetărilor arheologice din campania 1997, 2 am presupus că s-ar putea să existe in zona cercetată prin sectiunea S III A o poterna.
Prin cercetarea efectuată am constatat că acolo unde am presupus că există poterna emplectonul zidului de incintă a fost întrerupt, până la nivelul de călcare al stradelei din secolul VI, care continua să functioneze pe traseul lui cardo maximus. Natura darâmaturii pe care am evacuat-o nu permite ipoteza vreunei blocari, a portii, într-un moment final al vietii în cetate.
Reamintim că în campania anterioară am evidentiat existenţa unor edificii adosate incintei, care lasă culoare înguste pentru circulatie spre turnul T 4 si spre această poartă; cardo maximus în aceasta faza este redus la dimensiunile unei stradele cu o lătime de 3,5 m.
Deocamdată putem afirma cu certitudine că poarta a fost distrusă cel putin până la acest nivel la care am oprit cercetarea, fiind extrase blocurile de parament, asa cum s-a putut constata că s-a întâmplat si pe zidul de incintă si la turnul T 4. Este vorba de demantelarea sistematica a incintei în evul mediu timpuriu.
Se poate presupune în acest moment al cercetării că poarta avea o sicană a cărei existentă se schitează în interior, pe latura de vest, unde se păstrează câteva blocuri de parament care fac un unghi spre sud
Pentru a încheia cercetarea, si a cunoaste aspectul portii în etapa finală de existentă a fortificatiei urbane de la Adamclisi, va trebui să ne extindem cercetarea si la fazele anterioare; suntem înclinati să credem că s-a pastrat în linii mari planul din momentul construirii, după toate probabilitătile deja în secolul IV, după schimbarea proectului din faza B a incintei . Lătimea portii este de cca 2 m.
Esistenta portii de nord a fost presupusă de noi pentru faza municipiului Tropaeum Traiani si am început cercetările la turnul T4 tocmai pentru a cerceta această ipoteză. Poarta de nord a fost cautata si prin multiplele sectiuni care s-au practicat în vecinatatea turnului T 4, fara sa fi fost finalizate cercetarile. Atâta timp cât nu fusese descoperită poarta din faza târzie am presupus că aceasta n-a existat în epoca constantineană, mergând pe linia cercetarilor lui Gr.Tocilescu si Nocorescu. Din momentul în care am descoperit existenta până în ultima fază a cetătii a unei porti, va trebui să ne orientăm cercetările în exteriorul incintei; cercetările viitoare îsi propun scopul de a descoperi eventualele structuri exterioare ale portii; totodată, deoarece în interiorul turnului T 4 am descoperit fundatia unui turn din faza B , va trebui să controlăm si eventua-litatea existentei unor turnuri semi-circulare iesinde, pentru faza B, adică cea de sfârsitul secolului III p.Chr. a unei porti pe latura de nord. In ceea ce priveste poarta municipiului Tropaeum Traiani, faza traiană a unei porti, aceasta poate să se fi aflat mai în interiorul platoului, deoarece cercetările din ultimii ani au impus observatia că odată cu trasarea incintei mărite, la sfîrsitul secolului III, aceasta a fost construită la marginea exterioară a platoului, folosindu-se panta naturală a acestuia ca agger.
După cum se vede, cercetarea din sectorul de nord al incintei este de un deosebit interes si cu implicatii deosebite în lămurirea definitivă a unor aspecte ale istoriei fortificatiilor si a istoriei centrului urban de la Adamclisi. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin