Săpăturile arheologice efectuate în zona de vest a castrului Drobeta, în legătură cu proiectul de restaurare a vestigiilor podului roman de peste Dunăre, au urmărit probleme legate de modul de acces dinspre pod spre poarta de vest a castrului (porta principalis dextra) precum şi precizarea vechilor niveluri de călcare. Observaţiile asupra fundaţiilor existente ale zidului de incintă al castrului arată că, în z...ona de sud şi în cea de nord a laturii de vest, poziţia acestora corespunde primei etape de construcţie, de la începutul sec. II. În zona de lângă poarta principală situaţia este mai puţin clară. Zidăria părţii exterioare a turnului este integral reconstituită, porţiunea de zid păstrată la sud fiind la rândul ei afectată de restaurare. Din depunerile corespunzătoare primei faze de existenţă a castrului se păstrează mult prea puţin. Vechile săpături din diferite perioade precum şi lucrările de restaurare au degajat construcţiile castrului şi au înlăturat depunerile pe suprafeţe mari (cu excepţia unui sector rezervat în partea de nord-est), nivelul terenului fiind în prezent coborât până aproape de cota nivelului de construcţie din prima sa fază. La vest de zidul de incintă pământul a fost răvăşit de numeroase intervenţii moderne, ceea ce împiedică observaţiile asupra amenajărilor antice care vor fi existat în această zonă. Materialele arheologice descoperite la Drobeta în 1999 prezintă interes, chiar dacă sunt rupte din contextul arheologic originar, fiind antrenate în straturile de umplutură. Ele marchează principalele etape de folosire a castrului, din sec. II – III, IV şi VI, precum şi vieţuirea medievală. Destul de numeroase sunt resturile de materiale de construcţie, unele blocuri mici de piatră sumar prelucrată şi numeroase fragmente de cărămizi, ţigle şi olane romane, precum şi de cărămizi medievale sau moderne. De menţionat un fragment de cărămidă stampilată cu inscripţia COH I SAG. Ceramica a fost descoperită în proporţie mai mică. Sunt mai numeroase fragmentele de vase din perioada romană, din pastă roşie – cărămizie sau cenuşie, provenind de la străchini, ulcioare cu toartă, amfore, capace etc. Dintre fragmentele ceramice medievale, unele au profiluri caracteristice sec.XIII; câteva fragmente smălţuite pot data din sec. XIV sau mai târziu. Destul de numeroase sunt obiectele de metal. Au fost descoperite mici fragmente de podoabe sau piese vestimentare de bronz din perioada romană, în special din sec. III şi IV: fragmente de aplică, de cataramă, un fragment de cheie cu ansa şi un fragment de piesă sculpturală. Li se adaugă două greutăţi de plumb perforate precum şi 25 de bile de plumb. Materialul numismatic este reprezentat de 29 monede, majoritatea romane, din sec. III şi IV, cinci medievale, din sec. XIII şi XIII-XIV şi patru moderne.