Campania arheologică din perioada august–septembrie 1999, de la Casa Stăreţiei din cadrul Complexului Mănăstiresc Bârnova, desfăşurată în spaţiul înconjurător al casei a avut următoarele obiective: - stabilirea structurii arhitectonice a Casei Stăreţiei - precizarea raportul temporal dintre momentul construirii bisericii şi cel al casei - cercetarea relaţiei dintre Casa Stăreţiei şi zidul de incintă ...Pentru realizarea acestor obiective au fost trasate 12 secţiuni în interiorul incintei şi la exterior, în zona unde casa face corp comun cu zidul de incintă. Aşadar, dacă în campaniile trecute s-a putut stabili configuraţia interioară a casei (valabilă doar pentru aripa estică), în această campanie am putut face câteva consideraţii referitoare la aspectul exterior al casei şi la etapele de construcţie. O constatare general valabilă, în urma observaţiilor făcute în toate secţiunile, este aceea că înainte de construirea complexului mănăstiresc a fost necesară defrişarea terenului prin incendiere. În toate secţiunile trasate s-a constatat prezenţa unui strat de arsură având o grosime de aproximativ 10-14 cm şi găsindu-se cu mici diferenţe la acelaşi nivel de adâncime peste care intervin straturile de construcţie ale bisericii sau ale casei. De asemenea, s-a constatat că în perimetrul incintei a avut loc o răzuire a nivelului de călcare, ce a intervenit după construcţia mănăstirii, deci aparţine fie sfârşitului secolului al XVII-lea, fie începutului secolului al XVIII-lea (probabil în anul 1728), când are loc refacerea Casei Stăreţiei. Această afirmaţie este susţinută cu următoarele argumente: a) în nici o secţiune nu am găsit inventar arheologic datând din secolul al XVII-lea, cu excepţia unui strat, cu grosimea de 10 cm, în secţiunea S7 (obiectele descoperite au fost 14 plăcuţe de cupru argintat, având ştanţate monede – falsuri monetare şi câteva fragmente de cahle cu decor tipic secolului al XVII-lea); b) în exteriorul incintei, în special în zona unde casa face corp comun cu zidul de incintă, au fost descoperite multe fragmente de cahle şi obiecte ceramice smălţuite şi nesmălţuite, caracteristice secolului al XVII-lea; c) nivelul de călcare recent intervine direct peste stratul de mortar depus ca urmare a construirii bisericii sau, respectiv, a casei. Un alt aspect urmărit a fost acela al stabilirii raportului cronologic dintre construcţia casei şi a bisericii. Acest aspect s-a putut elucida prin trasarea unei secţiuni între cele două construcţii, în urma căreia s-a constatat existenţa unui strat de mortar continuu între biserică şi casă, astfel încât se poate considera că, atât casa cât şi biserica încep să fie construite în acelaşi timp, de către primul ctitor, domnitorul Miron Barnovschi. Acest lucru poate fi susţinut, aşa cum s-a arătat mai sus, cu argumente stratigrafice dar şi documentare. Un alt argument pe care îl putem aduce în susţinerea acestei ideii conform căreia, casa sau doar beciurile au fost construite o dată cu biserica, este tot de ordin stratigrafic, astfel observându-se că lângă fundaţiile celor două construcţii nivelul de construcţie (stratul de mortar şi var) intervine imediat deasupra stratului de arsură (S. 18, 23, 25, 26, 27). Referitor la etapele şi modul de construcţie al casei am putut face câteva precizări, ajutaţi atât de stratigrafie cât şi de observaţiile asupra paramentului zidurilor: - în prima fază a fost construită doar pivniţa cu cele patru travee şi ulterior s-au ridicat zidurile casei, care nu au mai respectat cu precizie planul iniţial al fundaţiilor pivniţei; – zidul de incintă a fost construit într-o fază ulterioară casei, astfel încât peretele sudic al acesteia a devenit şi latura sudică a zidului de incintă -în toate secţiunile trasate în jurul casei, atât în interiorul incintei, cât şi în exterior, s-a constatat că nivelul de construcţie intervine imediat deasupra stratului de arsură - atât în aripa estică a casei cât şi în cea vestică, deci toate zidurile fundaţiei pivniţei, implicit ale casei, au fost realizate în acelaşi timp -la exteriorul incintei au fost descoperiţi trei contraforţi (planul 1), de mari dimensiuni (comparativ cu cei ai zidului de incintă) respectiv 210 cm/ 180 cm amplasaţi numai pe lungimea zidului casei şi care au fost construiţi o dată cu casa; În urma analizei tuturor aspectelor prezentate anterior putem concluziona următoarele: - Casa Stăreţiei şi biserica au fost construite simultan, de către primul ctitor, domnitorul Miron Barnovschi, la ambele edificii neputând fi stabilit cu precizie nivelul până la care au fost înălţate - şi Casa Stăreţiei şi biserica au fost terminate în timpul domnitorului Eustratie Dabija, casa suferind chiar modificări esenţiale în ceea ce priveşte elevaţia - dimensiunile iniţiale ale Casei Stăreţiei ca lungime sunt cele de astăzi, existând de la început pivniţa cu cele două aripi şi respectiv patru travee - zidul de incintă, latura sud-estică şi estică, a fost construit la o dată ulterioară construirii casei neputându-ne încă pronunţa asupra laturii de nord şi de vest din lipsă de informaţii În final, sperăm ca viitoarea campanie să ne rezerve posibilitatea depistării amplasamentului chiliilor şi stabilirii identităţii construcţiei aflate în stare de ruină acum, de pe latura nord-estică a incintei.