Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Ioniţă | Adrian | ||
Marcu-Istrate | Daniela Veronica |
Campania arheologică s-a desfăşurat în august 1999, planul de săpătură fiind stabilit împreună cu proiectantul general al lucrării, SC LUMS SRL Bucureşti, în funcţie de priorităţile proiectului de restaurare a monumentului. Cercetările au fost orientate în principal spre clădirile de pe latura de nord a incintei, punctual fiind cercetate clopotniţa şi biserica. S-a urmărit stabilirea caracteristicilor tehnice a...le clădirilor actuale - talpa fundaţiei, structura zidăriei, etapele de construcţie - şi evoluţia nivelului de călcare în exteriorul şi interiorul acestora. S-au executat 9 secţiuni amplasate după cum urmează: S 1 (2 x 2 m), în colţul de nord-vest al incintei, la întâlnirea dintre turn (încăperea 1) şi zidul vestic al incintei; S 2 (2 x 1,25 m), perpendiculară pe încăperile 2 şi 3, la intersecţia acestora; completată cu o casetă de (1,8 x 0,7 m) în interiorul încăperii 3; S 3 (7 x 1,25 m), perpendiculară pe corpul central al casei stăreţiei; S 4 (nu s-a executat); S 5 (2,7 x 2 m), în unghiul format de aripa de est a casei, zidul nordic de incintă şi latura de vest a actualei intrări de nord; S 6 (2,5 x 2 m), la îmbinarea dintre latura de nord a clopotniţei şi zidul vestic de incintă; S 7 (4 x 1,5 m), perpendiculară pe colţul sud-estic al clopotniţei; completată cu 2 casete: (1,4 x 1,6 m) spre nord până în dreptul intrării actuale în clopotniţă; (1,8 x 0,7 m) spre sud; S 8 (2,5 x 1,8 m), în zona de îmbinare a încăperilor 1 şi 2; completată cu două casete: (1 x 1 m) în exterior spre est; respectiv (0,9 x 0,9 m) în interiorul încăperii 3; S 9 (4,7 x 1,35 m), în zona de îmbinare dintre casa stăreţiei şi încăperea 4; completată cu o casetă cu dimensiunile (1 x 1,3 m) în interiorul încăperii 4; S 10 (1,3 x 1,2 m), perpendiculară pe latura de vest a bisericii. Deşi cu caracter punctual, cercetările de la Schitul Berislăveşti au confirmat în linii mari evoluţia stabilită prin studiul istoric şi se prezintă astfel: 1. biserica (construită în 1752 - 1753); 2. clopotniţa, urmată probabil la scurtă vreme de zidul de incintă - cel puţin laturile de nord şi vest (probabil deja edificate în 1762); 3. casa stăreţiei - corpul central; 4. încăperea 1 (foişorul menţionat pentru prima dată la 1837) şi foarte probabil casa stăreţiei - corpul central cu pivniţă; 5. încăperile 2 - 4, care fac legătura între încăperea 1 şi corpul central al casei stăreţiei; 6. aripa de est a casei stăreţiei, sau cel puţin încăperea 8; 7. construcţii adosate zidului de incintă (latura de vest, la nord şi la sud de clopotniţă) şi construcţii adosate clădirilor de pe latura de nord. Materialele arheologice care au apărut în cursul săpăturilor constau în fragmente ceramice aparţinând sec. XVIII - XIX.