La sud de oraş, pe malul drept al Oltului, deasupra Băilor Jigodin se ridică un pinten muntos, ("Câmpul Morii", cota 709 m, reprezentând extremitatea estică a ramurii munţilor Harghita ce închide partea de jos a depresiunii Ciucului de Mijloc), cu pantele vestice şi nordice abrupte, iar cele estice şi sudice domoale. Platoul de formă alungită (65 x 45 m) este legat spre sud de înălţimile din jur cu o şa.. Drumu...l de acces pătrundea în cetate dinspre sud, după ce ocolea poalele nordice şi estice ale dealului. Montarea la începutul anului 1998 a unei antene GSM a dus la distrugerea parţială a platoului şi a fortificaţiei de pe latura sud-vestică. În campania din vara anului 1998 a fost deschisă o secţiune de 4 x 20 m pe latura sudică a fortificaţiei. Cercetările au dovedit că latura de sud (precum şi cele de vest şi nord cercetatea anterior) a fost fortificată cu un zid de piatră realizat din stânca locală, spartă. La baza zidului stânca a fost sfărâmată pentru a forma o platformă dreaptă peste care s-au aşezat, în straturi, bucăţi de piatră locală legată cu pământ umed. Lăţimea zidului a fost de 2,50 m, iar înălţimea, la vremea respectivă, de circa 6 m. Astăzi dinspre interior înălţimea este de 0,40 m, iar dinspre exterior de 2,40 m. Înălţimea propriu-zisă, în profil, de la baza zonei amenajată în stâncă până la humusul actual, este de 1,50 m. Zidul s-a prăbuşit spre exterior dându-i momentan aspectul de val. La aceasta au contribuit ulterior şi cei care, de-a lungul secolelor, au curăţat platoul de piatră pentru lucrările agricole. Stratigrafic nu s-a putut sesiza decât nivelul locuirii dacice (sec. I a. Chr. – I p. Chr.), dar, în poziţie secundară sau în albieri, s-au descoperit şi materiale aparţinând paleoliticului superior şi primei vârste a fierului (cultura Gava). Descoperiri arheologice Complexe 1. Lângă zidul din marginea sudică a platoului (legată practic cu un perete de zid), a fost descoperită parţial o locuinţă-atelier cu vatră de foc în interior. Aceasta din urmă era de formă ovală, cu pietre de râu în jur, uşor înălţată faţă de nivelul de călcare. În apropierea vetrei au fost descoperite creuzete, zgură de fier şi numeroase vase ceramice întregi sau fragmentare. 2. Materiale descoperite 2.1. Vase modelate cu mâna: borcane, ceşti-opaiţe cu o toartă şi străchini, ornamentate majoritatea cu brâie alveolate sau crestate, butoni, linii în val, motivul "brăduleţului" etc.; 2.2. Vase lucrate cu roata, de culoare cenuşie: fructiere, căni cu o toartă, strecurători, străchini, vase de provizii, ornamentate, unele, cu linii drepte sau în val, lustruite sau incizate. 2.3. Piese de podoabă: mărgele de sticlă, un cercel şi un pandantiv de bronz, o fibulă de fier. 2.4. Unelte de piatră şi lut: fusaiole, cute de piatră, fragmente de râşniţă. Concluzii. Cetatea dacică Jigodin I făcea parte integrantă din sistemul fortificaţiilor dacice (Jigodin II şi III, Ciceu, Racu I şi II, Sîndominic, Mihăileni, Leliceni etc) ridicate în ţinuturile Carpaţilor Răsăriteni încă din perioada domniei lui Burebista. Cetatea dacică de la Jigodin I – "Câmpul Morii", asemănătoare din multe privinţe celorlalte cetăţi din zonă, a avut doar rol militar. De dimensiuni reduse ea nu putea asigura refugiul populaţiei pe timp de război. Materialele descoperite dovedesc strânsele legături ale cetăţii şi ale zonei în general cu teritoriile dacice extra şi intracarpatice, dar şi cu cele greceşti şi romane. Se remarcă în acest sens vasele de factură grecească sau romană precum şi piesele de podoabă (mărgele, cercei etc). În timpul sau imediat după ultimul război daco-roman (105-106) cetatea a fost distrusă. Cercetările arheologice viitoare vor fi continuate pe partea estică şi sud-estică a platoului, (pentru clarificarea modului de fortificare a acestor laturi), pe pantele şi pe terasa nord-estică, unde au fost depistate urmele unor locuinţe.