Începute în anul 1998 investigaţiile arheologice efectuate la 3 km. sud-vest de situl medieval Oraşul de Floci, Piua Petrii, jud. Ialomiţa aduceau date noi despre un lacaş de cult necunoscut, datat în secolul al XVI lea, de plan dreptunghiular, caruia i-a fost adaugat ulterior un pridvor. Reamintim că lungimea edificiului este de 15x5, 80 m, cu fundaţii lucrate din bolovani de râu, legate cu mortar, având o gr...osime de 0,80/1 m, plasate la o adâncime de 0,80 m. Probabil ca elevaţia era din caramida, având în vedere numarul mare de caramizi descoperite la suprafaţa solului. Lungimea pridvorului este de 5,80 m. În luna august 1999 au fost continuate investigaţiile în punctul amintit. prin practicarea a 6 secţiuni cu următoarele dimensiuni S VII, 10x 3 m, S.VIII 2x7,50 m, S. IX 6,30x2 m., S. X 7,55x 2 m.,S XI, 7,55x2m, S XII, 8x2 m. În secţiunile amintite au fost cercetate total sau parţial 17 morminte aflate în interiorul bisericii (7 morminte M 15, 16, 17, 22, 23 aparţin primului orizont de înmormântare) respectiv în pridvorul adaugat şi în secţiunile din exteriorul bisericii.În anii 1998-1999 au fost cercetate 30 morminte, 17 în anul 1999, morminte cu inventar bogat, cercei, inele sigilare, dar fara nici o moneda. Singura moneda descoperita este cea de pe fundul şanţului de fundaţie al zidului nordic al bisericii, o moneda ungureasca de la Vladislav I, (1499-1516), care dateaza edificiul la începutul secolului al XVI lea.O interesanta tehnica de construcţie a fost sesizata sub şi pe lânga fundaţia altarului, unde au fost surprinse rânduri de piloţi de lemn batuţi în pamânt, pentru a compacta solul impropriu ridicarii unei construcţii, slabit datorita locuirii anterioare.În acest stadiu al cercetarilor este greu sa ne pronunţam asupra ctitorului monumentului descoperit, dar înclinam sa-l atribuim schitului Ghidiliţi, amintit în documentele sfârşitului de secol XVII referitoare la Oraşul de Floci. O alta ipoteza de lucru ar fi ca acest edificiu sa aparţina boierului Hranite Blagodescu, posesor de moşii în Blagodeşti, moşie ce se învecina cu cea a Oraşului de Floci. Manastirea era localizata în documentele vremii în Oraşul de Floci sus, "la Catun, peste gârla".Surpriza campaniei 1999 a reprezentat-o mormântul cu numarul 30 descoperit în S. X, care apare la –1,80/2, 00 m, un mormânt sarmatic, cu groapa patrata, cu treapta.Inventarul a fost compus dintr-o oglinda de argint gasita chiar pe piept precum şi un şirag margele colorate la picior. Scheletul avea mâinile pe lânga corp, craniul uşor deformat, cu privirea în sus, picioarele paralele.