Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Blănaru | Viorel | Muzeul Bucovinei, Suceava | |
Gogu | Monica | Muzeul Bucovinei, Suceava | |
Hău | Florin | Muzeul Bucovinei, Suceava |
Cercetările arheologice de la Curtea domnească din Suceava au fost finanţate de Centrul de Proiectare pentru Patrimoniu Cultural Naţional Bucureşti în vederea întocmirii studiului de prefezabilitate necesar elaborării proiectului de restaurare. Obiectivele cercetării au fost stabilite funcţie de necesitatea de a pune la dispoziţie proiectantului datele planimetrice, volumetrice şi stratigrafice referitoare ...la evoluţia în timp a ansamblului monumental al Curţii domneşti, în intervalul delimitat de sfârşitul secolului al XIV-lea şi a doua jumătate a secolului al XVII-lea. În teren au fost trasate patru secţiuni şi trei casete de forme şi dimensiuni diferite a căror amplasare a corespuns interesului manifestat de proiectant cu scopul identificării datelor solicitate astfel încât, la capătul acestei etape de cercetare, au rezultat următoarele concluzii: 1.Pivniţa de piatră descoperită în cuprinsul secţiunilor S1 şi S2, cât şi în cuprinsul casetei C1, datează cert din prima jumătate a sec. al XV-lea şi există suficiente motive pentru a o considera amenajată în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432). 2.Tronsonul extinderilor iniţiate spre vest de către voevodul Ştefan cel Mare, în a doua jumătate a secolului al XV-lea, survin după o amplă fază de nivelare a unui teren pe care au existat mai multe locuinţe anterioare, amenajate - în cazul nostru ambele - cu pivniţă săpată la nivelul de călcare corespunzător sfârşitului de secol XIV şi începutului de secol XV. Locuinţele în discuţie au fost construite din bârne de lemn, au fost lutuite cu un strat destul de gros de chirpic (ici colo urme de văruire !) şi dotate cu sobe din lut, cărămizi şi cahle. Restaurarea monedelor, în curs de efectuare, în cadrul Laboratorului zonal al Muzeului Naţional al Bucovinei, va oferi date în plus despre momentul distrugerii acestor locuinţe, ştiut fiind că evenimentul poate fi plasat în oricare dintre cele trei incendii devastatoare care au afectat oraşul medieval Suceava în anii 1476, 1485 şi 1497. 3.Tronsoanele de zidărie decopertate în cuprinsul secţiunilor S3 şi S4 reprezintă amenajări târzii, care nu ţin de evoluţia ansamblului Curţii domneşti şi ca atare, nu se încadrează în intervalul cronologic definit de sfârşitul secolului al XIV-lea şi a doua jumătate a secolului al XVII-lea. 4.Literalmente întreaga zonă cercetată este, din păcate, puternic deranjată de intervenţii târzii, cele datând din secolul al XIX-lea (în special conducte de canalizare) afectând foarte serios întregul sit al Curţii domneşti şi, în special, suprafaţa denumită de noi - sectorul sud. 5.Pe parcursul dezvoltării săpăturilor din secţiunea S2, nu a fost interceptat vreun indiciu care să sugereze existenţa unui zid de incintă pe latura de sud a Curţii domneşti din Suceava. 6.Intrarea în pivniţa descoperită în secţiunile S1, S2 şi caseta C1 se află pe latura de nord a complexului şi este, ca manieră de rezolvare planimetrică, asemănătoare construcţiei C3, cunoscută din bibliografia de specialitate. 7.În mod cu totul interesant, pivniţa este mărginită pe laturile lungi, de un şir de gropi, cu diametre apreciabile, săpate (pe latura de est, în pământ viu) probabil cu scopul plantării unor stâlpi de lemn. 8.În zona turnului-locuinţă de pe latura de est a Curţii domneşti, a fost identificat şanţul de fundare al laturii de nord al acestuia, constatându-se că zidul a fost, în întregime demantelat, sub talpa fostei fundaţii fiind descoperite gropile piloţilor de consolidare a terenului. 9.Între groapa şanţului de fundare a turnului-locuinţă şi groapa de fundare a unui şanţ imediat următor, aflat în prelungirea celui dintâi, există o diferenţă de nivel de cca.25-30 cm, care sugerează o adosare a unui alt zid, de această dată aşezat pe talpa unui şanţ lipsit de piloţi. 10.La cca. 1,40 m nord de şanţul de fundare cu piloţi al turnului-locuinţă, au apărut urmele unei amenajări de plan semicircular, din suprafaţa căreia a fost surprinsă o prea mică porţiune pentru a fi considerată complex de locuire. 11.Nivelul de călcare muşatin, cu toate că a fost interceptat în repetate rânduri, este puternic deranjat, atât de intervenţiile datând din secolul al XV-lea cât şi de acelea (mai ales) datând din secolul al XIX-lea. 12.Cu toate că rezultatele cercetărilor efectuate pe parcursul campaniei 1999 pot fi apreciate ca remarcabile, în sectorul sud al Curţii domneşti din Suceava, încă mai rămân aspecte (stratigrafice mai ales!) neelucidate, care ar merita suficientă atenţie pentru a fi lămurite, prin continuarea şi extinderea cercetărilor sistematice.