Cercetarea arheologică preventivă a sitului 1 Bacea – La Sărături a fost realizată în contextul lucrărilor de construire a autostrăzii Lugoj–Deva, Lot 4, în perimetru în care diagnosticul arheologic efectuat de echipa MCDR şi MNIR, în perioada octombrie–noiembrie 2013, a identificat existenţa unor structuri arheologice corespunzătoare unei necropole de incineraţie, datate în perioada Hallstatt-ului târziu şi a ...unei aşezări deschise, din perioada evului mediu timpuriu.
Obiectivul principal a constat în cercetarea exhaustivă a tuturor vestigiilor identificate, situate în zona afectată direct de lucrările de construire a viitoarei autostrăzii. Campania de cercetare arheologică preventivă s-a derulat în intervalul lunilor martie–aprilie 2014.
Situl se află situat pe o terasă cu altitudine medie, la o distanţă de 550 m de limita actuală a localităţii Bacea, pe direcţia SE. De jur împrejur (cu excepţia porţiunii de N), terasa este înconjurată de un pârâu, fapt ce lasă impresia unui loc mlăştinos. Distanţele din partea centrală a sitului, faţă de principalele căi de acces, sunt de 220 m până în dreptul şoselei Sârbi – Ilia (Est) şi de 800 m până la marginea drumului judeţean 706A (Ilia – Băiţa), actualmente între km 80+750–80+950 ai viitoarei autostrăzi A1: Lugoj – Deva.
Cercetarea a fost efectuată în suprafaţă, pe întreaga zonă afectată de proiectul autostrzăii (7.918 m.p.), prin decapare mecanică în suprafaţă până la nivelul de identificare a complexelor arheologice. În cazul investigaţiei în suprafaţă am recurs la decopertarea cu mijloace mecanice până la o adâncime de cca 0,10–0,40 m, cote la care au fost identificate complexele arheologice, fiecare fiind investigat prin săpătură manuală.
Nu a fost s-a constatată o situaţie stratigrafică generală complexă, terenul fiind utilizat anterior pentru lucrări agricole intensive, acestea ducând la o contaminare a straturilor de depunere. Stratigrafia generală înregistrată pentru acest sit este următoarea:
1. Nivel de sedimente de culoare gri închis (negricios), afânat, conţine resturi vegetale, pigmenţi de chirpici ars şi rare fragmente ceramice antrenate, cu o grosime de 0,30–0,40 m, reprezentând stratul de arătură;
2. Nivel de sedimente de culoare neagră, lutos, cu material ceramic, litic şi chirpici în compoziţie, cu grosime variabilă 0,05–0,10 m, adeseori absent, fiind distrus de lucrările de arat;
3. Nivel de sedimente de culoare galben, lutos, fără urme de intervenţie antropică.
Descoperirile arheologice din cadrul sitului Bacea – La Sărături se încadrează în categoria aşezărilor deschise (nefortificate). Au putut fi stabilite trei secvenţe ocupaţionale. Astfel primul orizont de locuire, din punct de vedere cronologic, este reprezentat de un mormânt de incineraţie datând din perioada Hallstatt târziu (Cx 18); cel de-al doilea nivel este reprezentat de 51 complexe de habitat rural medieval timpuriu (23 locuinţe semi-adâncite: Cx 008, 021, 31, 039, 041, 042, 046, 047, 053, 057, 058, 060, 061, 063, 075, 076, 079, 081, 082, 089, 097, 100 şi 24 de gropi menajere: Cx 001, 003, 004, 005, 006, 007, 008, 009, 010, 011, 013, 014, 015 ,016, 017, 019, 023, 025, 026, 027, 028, 034, 035, 064); cel de-al treilea nivel este reprezentat de trei cuptoare deschise (Cx 002, 013, 015) şi un depozit de unelte agricole (Cx 087), datând din perioada medievală timpurie sec VIII–IX. Se adaugă o serie de amenajări agricole (gropi pentru susţinerea căpiţelor de fân) din perioada modern/contemporană.
În continuare, prezentăm selectiv o descriere preliminară a unor complexele cercetate în cadrul sitului, anume cele considerate a fi reprezentative pentru conturarea imaginii de ansamblu privind situaţia arheologică.

Hallstatt târziu
Cx 018: mormânt de incineraţie; ad. la conturare: 0,30 m. ad. finală 1,50 m. L: 3,20 m l: 2,10 m. Descriere: formă în plan ovală; umplutura: sol cenuşiu, lutos, cu pigment de cărbune, cu un nivel distinct de aceeaşi culoare dar mai nisipos, cu puternică pigmentare naturală (oxizi de fier). Se pare că groapa a fost săpată în trepte, partea inferioară având pereţii aproape drepţi. În colţul vestic se observă o dâră de cărbune, posibil unul dintre nivelurile de umplutură, fără a se identifica pe toată lăţimea complexului. Mai multe pietre, unele de mari dimensiuni, erau aruncate aproximativ în centrul gropii în treimea sa inferioară. Dimensiunile mari ale complexului pun sub semnul întrebării funcţionalitatea ca groapă menajeră, alături de inventarul sărac al acesteia. Este posibil să fie vorba de o intervenţie ulterioară unele pietre din umplutură având aspect similar celor din componenţa Cx 022. În partea nordică a complexului s-a identificat o strachină hallstattiană şi oase calcinate.
Este posibil aşadar ca în punctul La Sărături din apropierea localităţii Bacea, la nord de traseul viitoarei autostrăzi să fi existat la sfârşitul primei epoci a fierului (Ha D) o necropolă de incineraţie.

Complexele din perioada medievală timpurie sec. VIII–IX
Cx 008, locuinţă adâncită; ad. la conturare: 0,30 m, ad. finală: 0,90 m, dimensiuni: bordei – 3,30 × 3,40 m; cuptor – 0,70 × 0,70m; descriere: formă în plan dreptunghiulară cu colţuri rotunjite; umplutură: sol negricios, uşor afânat, cu mult pigment de cărbune şi chirpici; locuinţă adâncită cu cuptor plasat în colţul N, pe un pat de lut cruţat. În partea vestică, în apropierea cuptorului, locuinţa este mai adâncită, putându-se observa o 'treaptă' în colţul vestic (un posibil loc de dormit). Gura cuptorului este orientată spre SE. Au fost observate urme de chirpici şi cărbune pe traiectoria pereţilor; Inventar: ceramică lucrată la roată, ornamentată, vase întregibile, fragmente disparate, decor incizat, vatră portabilă; chirpici cu amprente, fragmente disparate; piatră - cute, râşniţă; fier - unelte - cuţit; oase de animal fragmente disparate.
Cx 002, cuptor; ad. la conturare: 0,40 m, ad. finală: 0,50 m; Descriere: formă în plan circulară; umplutura: pietre şi cărbune. Structură circulară de piatră, între blocurile de piatră a fost descoperită ceramică medievală timpurie şi fragmente de cărbune. Forma finală a cuptorului este cea de potcoavă (axa orientată spre S-E). În interior au fost surprinse două zone de pământ roşu din structura veche. Camera de ardere este de 45-50 cm, pereţii groşi de 35 cm; Inventar: ceramică lucrată la roată, fragmente disparate; lipitură de vatră; piatră cioplită – silex.
Cx 087 depozit de unelte agricole, ad. la conturare: 0,30 m, ad. finală: 0,40 m L: 4 m; Descriere: descoperire făcută la decapare, la îmbinarea nivelului vegetal cu cel galben. Depozit compus din zece piese, trei brăzdare de plug, un cuţit de plug, o săpăligă, un topor, două fragmente de cuţit, o şaibă şi o placă de fier
Cercetarea arheologică efectuată în perioada martie–aprilie 2014, pe traseul viitoarei autostrăzi A1: Lugoj–Deva, în raza actualului sat Bacea (comuna Ilia), a condus la investigarea completă a sitului arheologic, fiind descoperite 52 de complexe încadrate cronologic în perioadele: Hallstatt târziu (un mormânt) şi evul mediu timpuriu. Astfel a fost cercetată integral întreaga suprafaţă afectată de lucrările de construire a viitoarei autostrăzii.
În prezent materialul arheologic descoperit în cadrul sitului este în curs de prelucrare post-săpătură şi restaurare în laboratoarele de profil ale Muzeului Naţional de Istorie a României.