Municipiul București | Comuna: Municipiul București | Judeţ: Municipiul-București | Punct: Așezămintele Nifon (Centrul Istoric București) | Anul: 2023
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Perioada modernă;
Epoci:
Epoca modernă;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană; Biserică; Necropolă;
Cod RAN:
| 179132.126 |
| 179132.180 |
Localizare:
Județ:
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
Unitate administrativă:
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
Localitate:
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
Punct:
Așezămintele Nifon (Centrul Istoric București)
Tip Autorizatie:
Autorizația pentru cercetare arheologică preventivă
Lista Ilustrațiilor - 3
Institutii si
Persoane implicate:
Persoane implicate:
-
-
Muzeul Municipiului Bucureşti
- Participant
Persoane implicate:
- Darie Adelina
- Participant
- Ignat Theodor Aurelian
- Responsabil
- Sonu Diana
- Participant
- Bindea Vlad
- Participant
-
Raport:
În anii 2020, 2022, 2023, colectivul Muzeului Municipiului București a derulat cercetări arheologice preventive, în vederea realizării proiectului de „reconstruire/ refacere, protejare, restaurare, amenajare“ a Centrului Educațional și Social Pastoral Nifon Mitropolitul, conform avizului nr. 4203/30.09.2019, eliberat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, prin Direcția pentru Cultură a Municipiului București. Planul cercetărilor arheologice a fost produsul executării unor ortofotoplanuri succesive și a măsurătorilor cu stația totală (pl. 1). Această strategie ne-a permis pe de o parte o gestionare mai rapidă a datelor, iar pe de altă parte ne-a ajutat în întocmirea unui plan al dispunerii mormintelor extrem de precis. Observațiile stratrigrafice din teren, plus suprapunerea planurilor succesive ne-a permis efectuarea diagramei stratigrafice a cimitirului. Diagrama stratigrafică a fost compusă în soft-ul Harris Matrix. Investigațiile arheologice de la Palatul Nifon au avut mai multe componente. Prima etapă a fost realizată în lunile iulie – august 2020 în curtea interioară 2, unde a fost cercetată o suprafață de cca. 43,75 m2 și s-a făcut supraveghere arheologică în subsolul clădirii pe o suprafață de 982 m2. Suprafața subsolului cu tot cu ziduri despărțitoare și picioare de arc dublu are o suprafață de 1050 m2. În acest scop au fost efectuate mai multe sondaje în care a fost surprins doar un nivel de argilă nisipoasă, steril din punct de vedere arheologic. O a doua componentă a fost cercetarea arheologică a curților de lumină. Cu excepția câtorva fragmente ceramice din sec. al XIX-lea și a câtorva oase, nu au fost descoperite complexe arheologice. În lunile aprilie-mai 2022 și august-noiembrie 2023 a fost cercetată curtea clădirii Palatului Nifon, unde a fost deschisă o suprafață de 217 m2. Ca metodologie generală, precizăm că cercetarea a debutat prin decopertarea mecanizată în pase altimetrice de 20-30 cm. După identificarea structurilor de zid, săpătura arheologică a fost realizată manual prin metoda open-area. În suprafața cercetată au fost descoperite 8 structuri de zid, 61 de morminte (11 reînhumări asociate mormintelor (R6, R10, R19, R25, R30, R39, R41, R44, R50a, R50b, R60), 5 reînhumări neasociate unui anumit mormânt (RA, RB, RC, RD, RE), 5 complexe, materiale arheologice caracteristice secolului al XIX-lea asociate Camerei nr. 1 și materiale arheologice specifice secolelor XVI-XVII, identificate în Complexele 1 și 4. Zidurile identificate sunt ceea ce s-a mai păstrat din fundațiile unei clădiri de formă rectangulară cu o lățime de 4 m și o lungime surprinsă de 10 m, la care se adaugă o pivniță/hazna cu dimensiuni exterioare de 6,25 × 3 m. Cele 8 ziduri descoperite formează 4 încăperi cu dimensiuni modeste. Zidurile exterioare au o grosime de circa 60 cm, iar cele despărțitoare de 50 cm. Clădirea principală este realizată din cărămidă, legată cu mortar de var și este compartimentată în trei încăperi (camera nr. 4 și camera nr. 2), despărțite de ceea ce pare să fie un hol de acces (camera nr. 3). Clădirea de formă rectangulară ce are pe latura de sud o pivniță/hazna a putut fi identificată cu precizie pe planul Borroczyn de la 1846 (pl. 2). Din punct de vedere spațial, observăm că cele mai multe dintre morminte se concentrează în partea de nord a suprafeței cercetate, care este și cea mai apropiată de biserică. În zona de sud, cimitirul a fost foarte grav afectat pe de o parte de clădirea de zid cercetată arheologic și pe de altă parte de Palatul Nifon cu multiplele elemente de infrastructură ale acestuia (cămine, conducte). Remarcăm descoperirea în perimetrul necropolei a Complexelor nr. 1 și nr. 4, gropi menajere anterioare cimitirului Bisericii Doamnei, datate fiind pe baza ceramicii în secolele XVI-XVII. Atrag atenția mai multe cahle disc în stare fragmentată descoperite în ambele complexe, care alături de structura materialului ceramic, dar și de caracteristicile de ansamblu care au condus la formarea complexele, indică o relație de contemporaneitate între cele două. Cele mai bune analogii pentru cahlele disc le găsim în siturile de la Snagov[1] , Hanul Constantin Vodă[2], Centrul Istoric - str. Lipscani nr. 30[3]. Inventarul mormintelor este sărăcăcios. Au fost identificate monede și podoabe de tipul inelelor, bumbi și ace de păr. Doar șase dintre morminte au monedă (M5, M20, M28, M40, M41, M46). Cea descoperită în mormântul nr. 5 a fost restaurată și ulterior determinată ca fiind o para emisă în timpul sultanului Osman III (1754-1757). Pe lângă monede, au mai fost identificate în morminte cinci inele (M16, M35, M38, M39, M41), ace de păr (M8, M15) și bumbi (M6, M11, M15, M34, M35, M60). Elementele de inventar funerar se află în curs de restaurare la Laboratorul de Restaurare din cadrul Muzeului Municipiului București. Materialele osteologice antropologice sunt în curs de prelucrare și analiză în cadrul Muzeului Municipiului București. Rezultatele cercetărilor arheologice preventive din curtea Palatului Nifon sunt în curs de publicare în Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice 8.
Rezumat:
Săpăturile arheologice preventive de la Palatul Nifon din 2022-2023 au scos la iveală unele dintre fundațiile unei clădiri dreptunghiulare, care era indicată pe Planul Borroczyn din 1846, datând din secolele 18-19. Unele dintre pereții identificați se suprapun sau afectează mormintele asociate cu cimitirul bisericii Doamnei. De un mare interes sunt Complexele 1 și 4, datând din secolele 16-17.
Abstract [EN]:
The preventive archaeological excavation at Nifon Palace in 2022-2023 highlighted some of the foundations of one rectangular building which was indicated on the Borroczyn Plan from 1846, dating back to the 18th-19th centuries. Some of the identified walls are overlapping or affecting the graves associated with the Doamnei church cemetery. Of great interest are Feature 1 and 4, dating back to the 16th–17th centuries.
Bibliografie:
5
5
1. Borroczyn, R. A. (1846). Planul Bucureştiului ridicat şi nivelat din porunca dlui marelui vornic al Departamentului Trebilor din Năuntru Barbu Stirbei după întocmirea secţiei inginereşti sub direcţia specială a maiorului baron Rudolf Artur Borozin în zilele prea înaltului domn stăpînitor Gheorghe Dimitrie Bibescu. Colecția de hărți și planuri a Muzeului Municipiului Bucureşti, inv. 108123.
2. Darie, A.-E., Sonu, D., Pîrvulescu, D., Ignat, T. (in press). Așezămintele Nifon. Cercetări arheologice preventive (2022-2023). Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice, 8.
3. Mănucu-Adameșteanu, G., Popescu, R. I., Gavrilă, E. F., Mitroi, C., Nestorescu, C., Măgureanu, A. (2011). 101. București. Punct: Centrul Istoric – str. Lipscani nr. 30, Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2011, 187-188.
4. Mănucu-Adameșteanu, G., Trohani, Gh., Popescu, R. I. (2013). Cercetările arheologice preventive efectuate pe insula Snagov, județul Ilfov, în anul 2012. Cercetări Arheologice în București, IX, 132-166.
5. Teodor, E. S., Păunescu, A., Oberländer-Târnoveanu, E., Tomescu, M. (2011-2012). Săpături de salvare la hanul Constantin Vodă (1996). Cercetări arheologice XVIII-XIX, 9-77.
2. Darie, A.-E., Sonu, D., Pîrvulescu, D., Ignat, T. (in press). Așezămintele Nifon. Cercetări arheologice preventive (2022-2023). Revista de Cercetări Arheologice și Numismatice, 8.
3. Mănucu-Adameșteanu, G., Popescu, R. I., Gavrilă, E. F., Mitroi, C., Nestorescu, C., Măgureanu, A. (2011). 101. București. Punct: Centrul Istoric – str. Lipscani nr. 30, Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2011, 187-188.
4. Mănucu-Adameșteanu, G., Trohani, Gh., Popescu, R. I. (2013). Cercetările arheologice preventive efectuate pe insula Snagov, județul Ilfov, în anul 2012. Cercetări Arheologice în București, IX, 132-166.
5. Teodor, E. S., Păunescu, A., Oberländer-Târnoveanu, E., Tomescu, M. (2011-2012). Săpături de salvare la hanul Constantin Vodă (1996). Cercetări arheologice XVIII-XIX, 9-77.
Note:
1. Mănucu-Adameșteanu et al., 2013.
2. Teodor et al., 2011-2012, p. 42, Pl. VII/6.
3. Mănucu-Adameșteanu et al., 2012, p. 187.