Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012. Preliminary Archaeological Reports Archaeological Excavation Report

Lădăuţi | Commune: Barcani | County: Covasna | Site: Borşoş | Excavation Year: 2014

Excavation Year   2014 Epoch Palaeolithic and Mesolithic Periods Upper Palaeolithic Site Category Domestic; Unassigned Site Types Habitation; Open settlement Map it   Find it on the Romanian map County / District  Covasna Locality   Lădăuţi Commune   Barcani Site  Borşoş Site Sector Site name    Persons involved and Institutions Last name First name role Institution Alexandru Popa Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe Buzea Dan Lucian Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe Chiricescu Andreea Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe Cosac Marian Site director Universitatea "Valahia", Târgovişte Garnier Erika Universitatea "Valahia", Târgovişte Ghegoiu Eugen Universitatea "Valahia", Târgovişte Ghiţă Horia Universitatea "Valahia", Târgovişte Murătoreanu George Universitatea "Valahia", Târgovişte Niţă Bogdan Universitatea "Valahia", Târgovişte Radu Alexandru Direcția de Cultură Dâmbovița National Arch. Record Site Code 63651.01 Report Situl paleolitic de la Costanda-Lădăuţi este amplasat la contactul dintre Munţii Întorsurii (la Nord) şi Depresiunea Întorsura Buzăului (la Sud), la o altitudine absolută de aproximativ 750 m, pe Dealul Borşoş, într-o largă înşeuare (fig. 1). Aşezarea a fost cercetată de arheologul Al. Păunescu în cursul a două campanii în anii 1960 şi 1961, când a fost săpată o suprafaţă de 120 metrii pătraţi Un mic sondaj de 8 metrii pătraţi a fost executat în 1973 de Al. Păunescu şi M. Cârciumaru în vederea prelevării de probe necesare cercetărilor interdisciplinare (fig. 2). Rezultatele arheologice au atras atenţia asupra faptului că materialul litic, atribuit tardenoasianului, este în asociaţie cu resturi de combustie (cenuşă), iar unele piese prezintă urme evidente de ardere. Cercetarea noastră a avut în vedere reevaluarea componenţei culturale a etapei de locuire, prin dezvelirea in situ a materialului arheologic de factură paleolitică, precum şi colectarea de probe necesare cercetărilor interdisciplinare. Săpătura arheologică s-a efectuat în pase mecanice de dimensiuni variabile, adaptate în funcţie de densitatea pieselor. Date obţinute au introduse în baza informatică a proiectului de cercetare prin raportarea la trei coordonate (x, y, z). Cercetarea arheologică a fost precedată de o evaluare magnetometrică a suprafeţei sitului arheologic în vederea identificării zonelor afectate de săpătura arheologică anterioară, dar şi a concentrărilor de materiale posibil de origine antropică (fig. 3). Secţiunea deschisă, cu suprafaţa de 2 pe 1 m., a fost amplasată în proximitatea zonei în care apar la suprafaţă produse debitate şi numeroase fragmente de silex datorate gelifracţiei, antrenate la suprafaţă de lucrările agricole (fig. 4). Această asociaţie, produse de debitaj şi fragmente rezultate în urma procesului de gelifracţie, a fost întâlnită pe întreaga coloană stratigrafică. Stratigrafia sitului corespunde descrierilor anterioare, respectiv faptul că materialul litic se concentrează în sedimentul lutos – slab nisipos de culoare neagră. Au fost recuperate numeroase piese arse, nuclee orientate pentru obţinerea de lamele, produse secundare de debitaj, lamele (fig. 5), precum şi piese retuşate (fig. 6). În acest stadiu preliminar al cercetării arheologice, cât şi a analizei materialului litic, este dificil de identificat tradiţia culturală prezentă la Costanda – Lădăuţi. Debitajul orientat către obţinerea de lamele, alături de tipurile de retuşe aplicate pe unele dintre suporturi, ne indică o perioadă finală a paleoliticului superior. Abstract other lang. Abstract   The absence of recognizable components after the archaeological digging represents a reality that does not have correspondence only in the thorough research on the Palaeolithic period. Actually retaking the diggings in Palaeolithic sites known throughout research reports and synthesis studies are raising a series of issues which can affect the final results of the archaeological research. This occurs also because of the lack of detailed plans regarding the placement of the area on which research was carried out and also relating them to identifiable points on the field. This is why, through using modern methods of non-invading prospection, the magnetometric research allows, at least at a theoretical level, to spot the area affected by previous archaeological digging and the concentration of materials that may be of anthropic origins. The total area of research through magnetometric prospects in the Palaeolithic establishment from Borşoşu hill is of 3404 m2 and it represents half of the surface on which one can identify Palaeolithic archaeological remnants. The magnetometric research went together with the execution of sections meant to point out the stratigraphy of the Palaeolithic site, the identification and recuperation of the Palaeolithic archaeological material from the site, taking thus the required evidence for the interdisciplinary analyses. Bibliography Cârciumaru M., 1980, Mediul geografic în pleistocenul superior şi culturile paleolitice din România, Editura Academiei, Bucureşti. Cârciumaru M., Păunescu Al., 1975, Cronostratigrafia şi paleoclimatul tardenoasianului din depresiunea Întorsura Buzăului, în Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie, tomul 26, nr. 3, p. 315-341. Cosac, M., Popa, Al., Buzea, D.-L., Chiricescu, A., Murătoreanu, G., Radu, Al., Prospecţiuni geomagnetice şi cercetări arheologice în situl paleolitic de la Costanda – Lădăuţi, punct „Borşoşu” (com. Barcani, jud. Covasna), în Arheovest. Interdisciplinaritate în Arheologie, vol. II2, Szeghet, 2014, p. 513-527, ISBN 978-963-315-228-7 (Összes/General), ISBN 978-963-315-221-8 (Vol. 2). Păunescu Al., 1966, Cercetări paleolitice, în Studii şi Cercetări de Istorie Veche, tomul 17, nr. 2, p. 319-333. Bibliographic notes Source   Cronica cercetărilor arheologice din România Editor   INP Language   RO