|
Excavation Year |
2016 |
|
Epoch |
Neolithic;
Modern
|
|
Periods |
Eneolithic;
Contemporary Age
|
|
Site Category |
Domestic
|
|
Site Types |
Open settlement
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Neamţ |
|
Locality |
Piatra-Neamţ |
|
Commune |
Piatra-Neamţ |
|
Site |
Văleni-Cetăţuia |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Ceauşu |
Silviu |
|
Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț |
| Diaconu |
Vasile |
|
Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ |
| Gafincu |
Alexandru |
|
Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț |
| Mischka |
Carsten |
|
Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania |
| Mischka |
Doris |
|
Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania |
| Nicola |
Ciprian-Dorin |
|
Centrul Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni, Piatra-Neamț |
| Preoteasa |
Constantin |
Site director |
Centrul Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni, Piatra-Neamț |
| Schafferer |
Georg |
|
|
|
|
National Arch. Record Site Code |
120762.02
|
|
Report |
Celebra staţiune pluristratificată de pe Cetăţuia de la Văleni este de fapt primul sit arheologic cu vestigii cucuteniene identificat încă din anul 1847 de către Gheorghe Asachi, cu prilejul săpării unui beci ce urma să deservească conacul aflat în proximitate, transformat în prezent în şcoală. Din păcate, marele cărturar nu a realizat importanţa descoperirii făcute, atribuind artefactele găsite faimoasei Petrodava antice, aflată în apropiere, pe Bâtca Doamnei. Astfel, Cetăţuia de aici şi-a pierdut definitiv potenţialul de a deveni situl eponim al acestei strălucite civilizaţii preistorice europene în favoarea celei de la Cucuteni, descoperită abia în anul 1884.
Depunerile antropice preistorice, databile în fazele Precucuteni III, Cucuteni A şi Cucuteni B, au fost iniţial amplasate pe un ostrov al Bistriţei, aşadar într-o zonă foarte bine apărată natural, astfel încât realizarea unui sistem de fortificaţii antropic nu a mai fost necesară. În prezent ostrovul nu mai există, situl aflându-se pe malul drept al râului. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, vestigiile eneolitice au fost puternic perturbate de tranşee şi un cuib de mitralieră, iar ulterior de lucrările agricole şi de realizarea reţelei electrice de înaltă tensiune.
În aceste condiţii, în anul 2016 ne-am propus reevaluarea potenţialului arheologic al Cetăţuiei, stabilirea formei, dimensiunii şi limitelor depunerilor antropice, a intensităţii locuirii şi aflarea gradului actual de conservare a vestigiilor.
Pentru atingerea acestor obiective am realizat o cercetare arheologică de suprafaţă, fotografii aeriene cu drona, modelarea digitală a terenului pe care se află staţiunea, dar şi în imediata sa proximitate, precum şi o prospecţiune geomagnetică parţială, în zonele în care caracteristicile terenului permiteau un astfel de demers. Aceste investigaţii se alătură săpăturilor întreprinse anterior de Constantin Matasă (1938), Hortensia Dumitrescu (1942) şi Ştefan Cucoş (1974-1981, cu întreruperi), care au afectat o suprafaţă de aproximativ 350 m2.
Rezultatele cercetărilor noastre indică prezenţa unor vestigii Precucuteni-Cucuteni destul de disparate, a căror consistenţă diferă de la o zonă la alta, în funcţie de deranjamentele antropice ulterioare care le-au afectat. Din păcate, atribuirea complexelor (construcţii şi gropi) pentru fiecare aşezare în parte din cadrul staţiunii este practic imposibilă. În centrul sitului se află o groapă de mari dimensiuni, ce reprezintă un cuib de mitralieră, iar laturile de nord (dinspre râul Bistriţa, afectat şi de reţeaua electrică de înaltă tensiune) şi est – mai abrupte şi acoperite acum în mare parte de vegetaţie arboricolă – sunt brăzdate de tranşee săpate în „zig-zag” în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
Les premiers vestiges de la culture Cucuteni ont été découverts depuis 1847, dans lʼaréal du site pluristratifié de Văleni, lors des fouilles de la cave du manoir appartenant à Gheorghe Asachi; pourtant, ces vestiges ont été faussement attribués au célèbre site antique de Petrodava, se trouvant à proximité, sur la colline de Bâtca Doamnei.
Les dépôts anthropiques énéolithiques remontant aux étapes Precucuteni III, Cucuteni A et Cucuteni B se trouvaient initialement sur un îlot de la rivière de Bistriţa, très bien défendu par la nature elle-même, sans nécessiter plus dʼinterventions anthropiques de fortification; au présent ceux-ci se retrouvent sur la rive droite de la dite rivière.
Des fouilles archéologiques ont y été faites par Constantin Matasă (1938), Hortensia Dumitrescu (1942) et Ştefan Cucoş (1974-1981, avec intermittences), sur une surface de 350 m2 à peu près.
En 2016, des procédés modernes tels les orthophotographies par drones, la modélisation digitale et la prospections géomagnétiques ont permis dʼidentifier la présence des vestiges de Precucuteni-Cucuteni, assez espacés les uns des autres, de consistance différant dʼun aréal à lʼautre selon les dérangements anthropiques survenus ultérieurement, ce qui a redu impossible, par conséquent, leur attribution aux établissements de lʼincente de Văleni. Au centre du site, il y a une fosse de grandes dimensions, représentant un nid de mitrailleuse, alors que les côtés du nord (vers la rivière Bistriţa influé par le réseau dʼélectricité haute tension) et de lʼest sont marqués par des tranchées creusées en „zig-zag” pendant la Deuxième Guerre Mondiale.
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
