Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Adamclisi | County: Constanţa | Site: Cetate | Excavation Year: 2005

Excavation Year   2005
Epoch
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.)
Periods
Roman Period;
Late Roman Period;
Roman-Byzantine Period
Site Category
Defence;
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Fortified settlement;
Citadel;
Cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Adamclisi
Commune   Adamclisi
Site  Cetate
Site Sector Sector Sud Basilica D
Site name   Tropaeum Traiani
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Ene Daniel Lucian Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Olariu Cristian Sector director Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Saulea Iulia Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
National Arch. Record Site Code 60892.08
Report Obiectivele cercetării au fost extinderea cercetării spre S în vederea clarificării situaţiei cartierului afla la S de basilica D (cu transept), a relaţiei acestuia cu basilica D şi cartierul PES-MS; completarea imaginii cartierului adiacent la S de basilica D prin extinderea cercetării în suprafaţă şi spre S.
În acest scop, s-a continuat cercetarea în secţiuni trasate anterior, cum ar fi S37, S35, S32, S38. Totodată, au fost deschise noi secţiuni: la S de S35, S40, orientată E-V, dimensiuni 8,80 x 2,50 m; la S de S2, S42, orientată E-V, dimensiuni 8 x 4 m; la S de S28, S43, orientată E - V, dimensiuni 9 x 2,50 m; la S de S37, S41, orientată N-S, dimensiuni 5 x 3 m. Au fost desfiinţaţi şi mai mulţi martori (S26-29-31; S18-19; S37-cardo; S41-cardo) în vederea dezvelirii unor edificii şi completării imaginii asupra acestora.
La desfiinţarea martorului dintre S26-29-31, s-a observat că zidul de E al edificiului devine absidat începând de la o distanţă de 2,10 m faţă de profilul de S, reprezentând probabil o adăugire ulterioară. De asemenea, în S29, la –0,65 m, a fost identificat un zid orientat N-S, gros de 0,54 m şi în care se găseşte o intrare direct dinspre cardo, lată de 1,20 m. Tot în S29, la –1,20 m, a fost descoperită o pilă de hypocaust.
În martorul dintre S26 şi S29 a fost descoperită o monedă de bronz bine păstrată datând de la Iustin al II-lea (565-578) emisă probabil în al doilea an de domnie; au mai fost recuperate un fragment de os prelucrat, perforat şi un obiect format dintr-un inel de bronz şi plumb turnat în mortar folosit ca greutate (pond, în greutate de 109 gr. 4 uncii). În cursul desfiinţării martorului situat la S de S29, S26, S25 au fost descoperite mai multe fragmente de dolium şi o monedă de bronz ilizibilă, cu diametrul de 1,4 cm, la -0,59 m.
De asemenea, a fost continuată cercetarea în S32, deschisă în campania din 2004, la S de S22-24, orientată E-V, cu dimensiunile de 9 x 2,50 m. La adâncimea de -0,70 m a fost înregistrat un nivel de locuire format din pământ cenuşiu bine tasat, cu urme de arsură şi cărămidă pisată. La -0,60 m au fost recuperate mai multe fragmente de dolium şi un fragment arhitectonic din piatră, probabil dintr-un capitel.
În S35 s-a ajuns până la un nivel de călcare format din pământ cenuşiu bine tasat, având în componenţă fragmente de cărămidă pisată şi identificabil în c. 1 şi 2, la o adâncime de –0,63 m. În aceeaşi secţiune, au fost descoperite două fragmente de opaiţ (c. 1, -0,30 m) şi o monedă de bronz, (c. 2, -0,50 m), din păcate ilizibilă.
În vederea lărgirii orizontului stratigrafic s-a continuat cercetarea în S37. În c. 1 la -0,36 m a fost reperat şi înregistrat un nivel de călcare din pământ cenuşiu bine tasat, având în compunere fragmente de cărămidă, cărbune şi spart de dărâmătură; acest nivel a fost surprins şi în S35 la aceeaşi adâncime. În c. 2 la -0,52 m a fost identificat şi înregistrat un alt nivel de călcare. După îndepărtarea nivelului de dărâmătură surprins la -0,70 m, cercetarea a fost oprită la -0,99 m pe un nivel de incendiere (pete galbene de chirpic tasat şi arsură).
Situaţia din S38 este ceva mai complexă. Aici cercetarea începută anul trecut a continuat. În partea de E, la –0,63 m, a fost identificată o stradelă orientată N-S, pavată cu piatră. Apoi, zidul care aparţine edificiului identificat în campaniile anterioare (S17, 27, 30) are, în S38, o intrare blocată, lată de 1,56 m şi se continuă spre S, intrând în profil. În partea de E a acestui zid a fost descoperită o bordură din pietre lustruite. În interiorul acestui edificiu, la -0,74 m, a fost descoperit un nivel de călcare (identificat şi în S32, S40), format din pământ cenuşiu bine tasat, cu urme de cărămidă.
Spre V, la -0,73 m, a fost descoperit un nou zid, gros de 0,63 de m şi orientat NV, din piatră legată cu pământ, foarte probabil dezafectat de edificiul care îl suprapune. În extremitatea de V a secţiunii, la -0,88 m, a fost descoperit un nou nivel de călcare format din lut galben cu urme de arsură, databil printr-o monedă de bronz (-0,88 m), din păcate ilizibilă. Tot aici, la adâncimea de -1,30 m au fost găsite fragmente de ceramică Latène, lucrate la roată, de culoare neagră cu firnis, precum şi un fragment ceramic cu dipinti.
Pentru a se clarifica situaţia apărută în S35, la S de aceasta a fost deschisă o nouă secţiune S40, orientată E-V, cu dimensiunile 9 x 2,50 m. Din stratul vegetal au fost recuperate o ansă de opaiţ (cruce) din ceramică smălţuită, două monede romane de bronz foarte prost păstrate, mai multe fragmente de opaiţ datate în sec. VI-VII p.Chr. În c. 1, la -0,16 m imediat sub stratul vegetal a fost reperat un pavaj din dale de cărămidă spart de dărâmătură. Tot în caroul 1, la -0,20 m a fost înregistrat un nivel de călcare format din pământ cenuşiu bine tasat.
În c. 2 şi 3 după îndepărtarea unui masiv nivel de dărâmătură format din tegulae, cărămidă, chirpic şi piatră, la adâncimea de -0,58 m a fost înregistrat un alt nivel de călcare. În c. 3, la -0,89 m a fost identificat un zid din piatră legată cu pământ, orientat N-S, lat de 0,65 m, probabil continuarea celui din S35. La V de zidul menţionat a fost identificat un nivel de călcare la cca. -0,72 m, lipit de zid. Acesta este format din lut galben şi fragmente de cărămidă pisată. În c. 2 la -0,86 m a fost descoperit conturul unui dolium. În interiorul lui s-au găsit fragmente din partea sa superioară, fragmente de tegulae, cărămizi precum şi fragmente ceramice tipice pentru perioada târzie a locuirii în cetatea Tropaeum Traiani.
La S de S37, lăsându-se un martor de 1,50 m, a fost deschisă o nouă secţiune S41, orientată N-S cu dimensiunile de 5 x 3 m. Imediat sub stratul vegetal a fost reperat un zid din piatră legată cu pământ, orientat SV-NE, lat de 0,60 m, continuare a zidului ce apare în profilul dinspre cardo. La S de zid cercetarea s-a oprit pe un nivel de dărâmătură format din tegulae, cărămizi, piatră şi fragmente ceramice. În partea de N a secţiunii a fost identificat nivelul de incendiere înregistrat şi în S37 la aceeaşi adâncime, de -1 m.
La E de S28, în vederea clarificării situaţiei apărute în această parte a sectorului, a fost deschisă o nouă secţiune S42, orientată E-V, cu dimensiunile de 8 x 4 m, împărţită în patru carouri numerotate de la E la V. Imediat sub stratul vegetal în c. 2, 3 şi 4, în profilul de S al secţiunii a apărut un zid din piatră legată cu pământ, orientat aprox. NE-SV. În c. 1 a fost descoperit colţul interior pe care acest zid îl face cu un altul orientat N-S şi lat de 0,70 m, dar epuizarea fondurilor a făcut ca cercetările să se oprească deocamdată aici.
În vederea completării imaginii asupra sistemului edilitar al cartierului (ce se conturează la S de basilica cu transept) a fost deschisă o nouă secţiune, S43 la S de S28, orientată E-V cu dimensiunile de 9 x 2,50 cm, lăsându-se un martor de 1 m. Imediat sub stratul vegetal a fost recuperat un fragment de capitel. În c. 3 a fost identificat al treilea colţ al încăperii ce se conturează atât în S28 cât şi în Su3 şi care făcea parte probabil dintr-un edificiu cu cel puţin 2 încăperi. Zidul orientat SV-NE pare să fie comun atât încăperii mai sus menţionate cât şi al alteia delimitate de cele două ziduri orientate N-S, unul în c. 1 şi celălalt în c. 3. Rămâne de cercetat (în campaniile următoare) dacă acestea erau adosate sau ţesute zidului orientat SV-NE. Ne-am oprit pe un nivel de locuire din pământ cenuşiu bine tasat, înregistrat la -0,60 m. Pe acest nivel a fost găsită o monedă romană din bronz cu diametrul de 2,5 m datată probabil în sec. IV p.Chr. Pe lângă ceramica tipică perioadei târzii a locuirii la Tropaeum Traiani, menţionăm şi un fragment arhitectonic cilindric, din marmură, cu diametrul de 8 cm, probabil un fragment dintr-un picior de masă.
Cu toate că extinderea cercetării în acest sector a fost îngreunată de procesul de îndepărtare a movilei de pământ formată de-a lungul timpului în urma săpăturilor arheologice anterioare, rezultatele cercetărilor din această campanie vin să completeze imaginea atât asupra sistemului edilitar din perioada târzie a locuirii din cetatea Tropaeum Traiani, cât şi asupra succesiunii stratigrafice în cartierul situat la S de basilica cu transept.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu