Ostrov | Judeţ: Constanţa | Punct: Păcuiul lui Soare | Anul: 2011
Descriere:
Raport ID:
4755
Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată; Aşezare urbană; Cetate;
Cod RAN:
| 62547.02 |
Județ:
Constanța
Unitate administrativă:
Ostrov
Localitate:
Ostrov
Punct:
Păcuiul Lui Soare
Localizare:
| 62547.02 |
Fără Ilustrații

Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Damian | Oana | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Olteanu | Radu | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Raport:
Cercetarea arheologică din campania 2011 s-a concentrat, ca majoritatea celor desfăşurate după anul 2000, asupra degajării unor elemente ale sistemului constructiv al fortificaţiei insulare1, în vederea obţinerii de informaţii suplimentare privind maniera de fundare a cetăţii, pentru realizarea unui studiu de arhitectură care să stea la baza unui proiect de conservare şi punere în valoare a monumentului bizantin. Deşi acesta a fost cercetat în anii 60 ai secolului secolului XX şi publicat în primul volum monografic despre situl de la Păcuiul lui Soare, finalizarea studiului fortificaţiei presupune înregistrarea nu numai a detaliilor constructive vizibile, ci şi obţinerea de informaţii suplimentare privind elementele sale de fundare, vizând şi instalaţia portuară, situată pe latura de sud-est a cetăţii şi cercetată doar parţial în secolul trecut2.
În campania 2011 cercetările au continuat în Sectorul Port, extinzându-se şi adâncindu-se suprafaţa cercetată în perioada 2008-2010 pentru identificarea limitei sudice a instalaţiei portuare, a relaţiei dintre curtina estică şi zidul turnului sudic al debarcaderului, a laturii sudice a acestui turn, ca şi pentru clarificarea formei sale. S-a lucrat într-o casetă cu dimensiunile de 12,60 x 8,80 m, până la adâncimea de 5,20 m, înregistrându-se depuneri de nisip aluvionar.
Zidul de incintă estic al cetăţii bizantine, mult mai demantelat în această zonă, apare la o cotă situată cu 0,90 m mai jos decât în restul instalaţiei portuare, fiind degajat în suprafaţa cercetată pe o lungime de 5,40 m, având lăţimea de 4,30 m. Zidul sudic al turnului sudic al debarcaderului este lat de 5,60 m, lăţimea fiind măsurată de la limita sudică a intrării sudice a turnului debarcaderului până la ceea ce pare a fi limita sudică a acestui turn. Lungimea bine păstrată a turnului sudic este de 7,30 m, cu indicii pe teren că ar putea atinge 9,30 m pe direcţia N-S. Faptul că zona de racord a debarcaderului la zidul de incintă în partea sudică are un aspect total diferit de zona nordică ar putea fi explicat în două moduri:
- este vorba de un turn cu dimensiuni foarte mari, extrem de demantelat şi ca atare, mult mai greu de descifrat, putând reprezenta o situaţie asemănătoare fie celei înregistrate la est de poarta mare a cetăţii - un turn cu o latură semicirculară şi una dreaptă pentru a realiza cu zidul de incintă un unghi obtuz, menit să constituie un obstacol în calea apelor şi mai ales a gheţurilor, fie celei înregistrate la vest de poarta mare a cetăţii - un turn semicircular;
- turnul sudic al debarcaderului nu marchează limita sudică a debarcaderului, ci este urmat spre sud de o altă platformă.
Faptul că diferenţa de nivel dintre înălţimea păstrată a curtinei şi adâncimea maximă a suprafeţei deschise, implicit a limitei vizibile a debarcaderului spre est este de 4,50 m, face săpătura foarte anevoioasă, dar se impune extinderea ei spre sud pentru a identifica racordul dintre curtină şi extremitatea sudică a platformei debarcaderului. Este necesară continuarea cercetării pentru finalizarea înregistrării sistemului de fundare a instalaţiei portuare în zona limitelor sale sudică şi estică, pentru definitivarea înregistrării monumentului, precum şi pentru găsirea unor eventuale soluţii de conservare şi punere în valoare. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin