Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Munteanu | Simona | Muzeul Judeţean Ialomiţa | |
Renţa | Elena | responsabil | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
Cercetări arheologice de suprafaţă intreprinse în anul 1987 pe Platoul Hagieni au dus şi la identificarea unei aşezări din prima epocă a fierului situată în partea de SE a satului Platoneşti, la cca. 1 km distanţă de sat. Cercetările arheologice sistematice au început în anul 2002 când au fost trasate primele secţiuni orientate N-S, perpendiculare pe marginea terasei, orientare pe care au păstrat-o, cu o singu...ră excepţie, şi secţiunile anilor următori. Cele 7 secţiuni trasate în anul 2005 au însumat o suprafaţă de 387 m2. Stratigrafia. La partea superioară se află un strat de pământ arat care atinge o grosime de 0,20 - 0,35 m şi suprapune un strat de pământ cenuşiu-negricios, granulat, cu grosimi oscilând între 0,15 - 0,55 m. Sub acesta se află un strat de pământ cenuşiu-gălbui la baza căruia se află pământul galben, steril din punctul de vedere arheologic. Aşezarea hallstattiană. A fost cercetată integral cea de-a treia locuinţă de suprafaţă care fusese descoperită încă din anul anterior. Avea o formă rectangulară, dimensiunile de aproximativ 2,60 x 2,50 m şi orientarea NV-SE. S-a conturat la baza stratului de cultură sub forma unei lentile de pământ amestecat cu multă cenuşă care acoperea o podea din pământ cenuşiu bine bătut, uşor adâncită faţă de baza stratului de cultură. Nu au fost descoperite gropi de pari şi nici resturi de vetre sau cuptoare. Au mai fost descoperite şi câteva gropi menajere cu o formă relativ tronconică şi reduse ca dimensiuni. Inventarul arheologic este format în marea lui majoritate din material ceramic fragmentar. Au fost documentate vase de dimensiuni reduse de formă tronconică sau având un profil uşor arcuit, lucrate din pastă destul de grosolană şi cu cioburi pisate în compoziţie, câteva fragmente fiind decorate cu brâu alveolat. Ceramica semifină, lucrată tot din pastă cu cioburi pisate, este reprezentată de fragmente de străchini cu marginea arcuită interior şi de vase de formă bitronconică. Pe un fragment atipic apare decorul specific fazei a II-a a culturii Babadag format din cercuri imprimate despărţite de tangente. Pastă de bună calitate cu nisip în compoziţie, a fost folosită doar la ceşti de tipul ceştilor cu toartă supraînălţată, frumos decorate. Pe un fragment de ceaşcă apar registre orizontale de linii oblice aşezate în sens contrar, imprimate şi incizate. Cele imprimate sunt reduse ca dimensiuni şi sunt întrerupte de mici cercuri imprimate cu punct în mijloc. Acelaşi fragment este decorat şi pe gât cu un şir vertical de linii oblice incizate. Pe alte fragmente decorul este compus din linii incizate orizontale şi din mănunchiuri de linii oblice aşezate în sens contrar, luând un aspect de zig-zag. Menţionăm şi un fragment decorat la baza gâtului cu linii incizate orizontale urmate imediat de romburi haşurate incizate. Tot din această perioadă de timp a mai fost descoperit un mic fragment de inel de buclă din bronz şi un ac din bronz pentru confecţionat îmbrăcămintea. Pe podeaua locuinţei au mai fost descoperiţi şi trei melci de mici dimensiuni, fiecare cu câte o perforaţie. Complexe arheologice din sec. IV-III a.Chr.Au fost finalizate lucrările pe şanţul circular care împrejmuia două morminte de inhumaţie şi au fost descoperite segmente dintr-un alt şanţ circular datând tot din această perioadă de timp. Inventarul arheologic, în general sărac, a fost format din materiale ceramice fragmentare între care s-au remarcat şi fragmente de amfore greceşti şi un vârf de săgeată cu trei muchii din bronz. Una dintre secţiuni a intersectat resturile unei movile ale cărei manta a fost distrusă în partea centrală, probabil în timpurile moderne. S-au mai păstrat două suprafeţe alungite şi înălţate faţă de terenul din jur, orientate N - S. Distrugerea pare să fi urmărit intenţionat centrul movilei şi, după cum arată configuraţia actuală a terenului, pare să fi fost făcută cu mijloace mecanice. Cercetarea fiind încă la început concluziile au mai mult un caracter ipotetic. Monumentul funerar se plasează cronologic în perioada post-hallstattiană iar camera funerară, de mari dimensiuni, cu mici fragmente de lemn putrezit în umplutură, indică o apartenenţă la categoria monumentelor funerare cu construcţii de lemn.
Les recherches archéologiques du site Platonesti, Platoul Hagieni – Valea Babii, la commune Platonesti, département de Ialomita se sont déroulées en 2005, sur une surface de 387 m2.
On a intégralement fouillé l’habitation de surface numéro 3. Elle s’est délimitée à la base de la zone de culture ayant la forme d’une lentille de terre mélangée avec beaucoup de cendre qui couvrait un plancher de terre gris, bien tassé, un peu plus profond que la base de la zone de culture.
On n’a pas découvert de trous de pieux ni de restes d’ atres et de fours.
L’habitation appartient à l’habitat du premier âge du fer, la culture de Babadag, la seconde phase, à laquelle ont appartenu aussi quelques fosses ménagères ayant des formes rélativement tronconiques.
Dans la campagne archéologique de 2005 on a aussi finalisé la recherche de la fosse circulaire qui entourait deux tombeaux d’inhumation datant des IV-III siècles av. J. C., on a découvert des segments d’un autre fossé circulaire de la même époque et on a démarré des recherches, trouvées encore dans une phase incipiente, dans un tertre détruit partiellement dans les temps modernes.