.
Platoneşti | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Platoul Hagieni - Valea Babii | Anul: 2007
Anul:
2007
Epoca:
Epoca bronzului;Hallstatt;Latene
Perioade:
Epoca bronzului târziu;
Hallstatt
Categorie:
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă
Județ:
Ialomiţa
Localitate:
Platoneşti
Comuna:
Platoneşti
Punct:
Platoul Hagieni - Valea Babii
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Coman Radu Muzeul Judeţean Ialomiţa
Munteanu Simona Muzeul Judeţean Ialomiţa
Renţa Elena responsabil Muzeul Judeţean Ialomiţa
Cod RAN:
Raport:

Punctul Platoul Hagieni – Valea Babii se află amplasat la cca. 1 km SE de satul Platoneşti, pe marginea terasei înalte din vecinătatea sa. Începând cu anul 2002 au fost descoperite patru locuinţe hallstattiene de suprafaţă, o groapă de cult, gropi menajere şi mai multe complexe arheologice cu caracter funerar din cea de-a doua epocă a fierului. În anul 2007 au fost trasate patru secţiuni şi o casetă care au î...nsumat o suprafaţă cercetată de 155 m2. Pe secţiunile trasate stratigrafia se prezintă asemănător, primul strat constituindu-l pământul arat, gros de 0,20-0,30 m. Stratul de pământ arat suprapune un strat de pământ de culoare cenuşie-negricioasă amestecat cu fragmente ceramice specifice culturii Babadag (II) şi chirpic rar, cu gr. variind între 0,40-0,90 m. Sub acest strat s-a aflat un strat de pământ de culoare castanie-cenuşie, gros de cca. 0,15-0,20 m care suprapunea pământul galben, steril din punct de vedere arheologic. Aşezarea hallstattiană Din aşezarea hallstattiană aparţinând culturii Babadag au fost descoperite o locuinţă de suprafaţă şi o groapă menajeră. Cea de-a patra locuinţă de suprafaţă descoperită în aşezare are o formă rectangulară, laturile de 2,80 x 1,80 m şi orientarea NV-SE. S-a conturat sub forma unei lentile de pământ amestecat cu multă cenuşă în care au fost descoperite resturi de la pereţi, unele dintre bucăţile de chirpic, puternic arse, purtând impresiuni de nuiele cu diametrul de 1-2 cm şi fragmente ceramice de tip Babadag. Groapa menajeră, cu gura de formă rotundă şi uşor tronconică în secţiune se înscrie în rândul gropilor de mici dimensiuni din aşezare şi avea umplutura din pământ amestecat cu multă cenuşă, lemn carbonizat, fragmente ceramice Babadag între care şi un fragment de toartă de ceaşcă decorat cu mici linii oblice imprimate iar altul, decorat cu mici cerculeţe imprimate. Inventarul arheologic descoperit în stratul de cultură şi în complexele arheologice este format în cea mai mare parte din materiale ceramice fragmentare. Fragmentele de vase de uz comun, de tipul vas-borcan, cele mai multe atipice, sunt lucrate din pastă cu cioburi pisate şi arse oxidant. Câteva fragmente ceramice documentează un tip de vas de formă tronconică cu buza dreaptă. Alte fragmente ceramice, lucrate dintr-o pastă de o calitate mai bună, cu cioburi pisate în compoziţie, aparţin unor vase de formă bitronconică cu gura evazată, de culoare gălbuie, neagră în exterior, gălbuie-cenuşie în interior şi cu suprafeţele lustruite. Decorul unor fragmente de vase bitronconice este compus din cercuri şi tangente imprimate mărginite de şiruri orizontale de mici linii oblice imprimate, triunghiuri incizate haşurate aşezate cu vârful în jos la baza unor linii orizontale incizate, linii circulare incizate având la bază linii incizate sub formă de val sau caneluri dispuse în ghirlandă la baza gâtului. Fragmentele de străchini provin de la vase de formă tronconică, cu marginea arcuită spre interior. Sunt lucrate din pastă asemănătoare cu cea a vaselor bitronconice, au culoarea pereţilor gălbuie sau gălbuie-cenuşie şi sunt lustruite. Un singur fragment de strachină indică un început de proeminenţă-apucătoare orizontală plasată imediat sub buză. Pasta de bună calitate, cu nisip fin în compoziţie, este întâlnită la ceştile cu torţi supraînălţate. Au o formă bitronconică, gura evazată, fundul drept sau arcuit spre interior, culoarea pereţilor, gălbuie sau gălbuie-cenuşie şi sunt lustruite. Decorul unor fragmente de ceşti este compus din fascicole de linii oblice incizate aşezate în sens contrar, linii incizate orizontale şi sub formă de zig-zag sau mici lunule imprimate. Un fragment de toartă de ceaşcă este decorat cu mici linii oblice imprimate aşezate marginal în două şiruri verticale. Din inventarul arheologic al locuinţei a făcut parte şi o figurină antropomorfă de tip zornăitoare, lucrată din pastă de calitate relativ bună, cu cioburi pisate în compoziţie şi arsă oxidant. Figurina are o formă globulară şi se sprijină pe patru mici picioruşe conice dintre care unul lipseşte iar celelalte trei au vârful ciobit. În interior are câteva mici pietricele. Cultura Coslogeni. Groapă de cult De-a lungul anilor au fost descoperite în strat şi puţine materiale ceramice de tip Coslogeni, din Bronzul final, de la vase de uz comun, lucrate din pastă cu cioburi pisate în compoziţie, ardere oxidantă şi decorate cu brâu la partea superioară, realizat din bandă de lut aplicată, triunghiular în secţiune.În campania arheologică a anului 2007 a fost descoperită în ruptura terasei, pe valea numită de localnici La Paizan, la distanţă mică de secţiunile trasate şi o groapă cu caracter cultic. Groapa Coslogeni, tronconică în secţiune, păstrată în proporţie de cca. 70%, avea gura de formă ovală, d de 1,82 x 1,60 m, orientarea E – V şi ad. de 0,90 m. Primul strat din umplutura gropii a fost format din pământ de culoare cenuşie-negricioasă, afânat, amestecat cu multă cenuşă, bucăţi de zgură, oase de animale, unele provenind de la animale de talie mare şi materiale ceramice aparţinând culturii Coslogeni. Fragmentele ceramice Coslogeni aparţin unor vase de uz comun, lucrate din pastă cu cioburi pisate, decorate cu brâu crestat sau simplu, triunghiular în secţiune, sau unor vase de mici dimensiuni, lucrate dintr-o pastă mai bună şi lustruite. Un singur fragment ceramic a aparţinut unui vas de mari dimensiuni, cu gr. peretelui de cca. 3 cm şi uşor lustruit pe suprafaţa interioară. Acest strat de pământ, bogat în material arheologic, avea o gr. de cca. 0,50 m. Sub el, pe o lentilă de pământ galben, cu gr. de cca. 4-5 cm, bine bătătorit, care ocupa întreaga suprafaţă a complexului arheologic, au fost descoperite două grupaje de materiale arheologice. Primul grupaj de materiale, descoperit în apropierea peretelui estic, a fost alcătuit dintr-o statuetă zoomorfă din lut ars oxidant, aflată într-o poziţie uşor înclinată pe o jumătate dintr-un fund de vas de uz comun aşezat cu faţa în jos. De o parte şi de cealaltă a statuetei au fost descoperite nuclee şi colaci din lut. Statueta, de culoare cărămizie, reprezentând un animal de talie mare, probabil mascul, având o musculatură bine evidenţiată, este lucrată din lut amestecat cu cioburi pisate, purtând impresiuni de la materiale vegetale, şi are L de 12,5 cm, lmax de 5,5 cm şi hmax de 4,8 cm. Piciorul stâng din spate este rupt din vechime iar gura este larg deschisă. Cel de-al doilea grupaj de materiale, alcătuit din nuclee de lut şi unul din piatră era amplasat în partea nordică a complexului arheologic. La aceeaşi cotă, între cele două grupaje de materiale, au fost descoperite trei turte din lut, 78 de fragmente de nuclee din lut şi fragmente dintr-o altă statuetă zoomorfă din lut ars. Cea de-a doua statuetă, lucrată, de asemenea, din lut de culoare cărămizie, cu cioburi pisate în compoziţie şi impresiuni de materiale vegetale, redă tot un animal de talie mare, după constituţie, probabil de sex femel şi are L de 11,5 cm, lmax de 5 cm şi h de cca. 4,5 cm. Fragmentele descoperite nu au reconstituit integral statueta, cca. 35% din ea lipsind. Şi a doua statuetă redă un animal cu gura larg deschisă. Pe stratul de pământ galben bătut, pe lângă cele două statuete zoomorfe, au fost descoperite 23 de nuclee din lut şi unul din piatră, 78 de fragmente de nuclee din lut, 3 colaci şi un fragment de colac din lut şi trei turte din lut ars. După demontarea lentilei de pământ galben bătătorit a urmat un strat de pământ de culoare cenuşie-negricioasă, cu o grosime de cca. 0,30 m, de asemenea, foarte bine bătătorit care se sprijinea cu baza pe fundul gropii. Materialele arheologice descoperite şi construcţia în sine sugerează o depunere cu caracter ritualic, legată de practicile de cult ale comunităţii din acest loc. În aria culturii Coslogeni gropi cu caracter cultic au fost descoperite şi la Stelnica – Grădiştea Mare1. Vasul fragmentar descoperit în unul dintre aceste complexe arheologice este asemănător unei cupe de formă ovală cu dimensiunile de 1,10 x 0,60 m care se sprijinea pe un suport de forma literei H culcată. În interior cupa a avut o amenajare din lut ca o gardină şi a fost pusă în legătură cu practicile de cult ale comunităţii respective.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO