șincai | Comuna: șincai | Judeţ: Mureș | Punct: Cetatea Păgânilor | Anul: 2023
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Şincai, com. Şincai, jud. Mureş, Punct: Cetatea Păgânilor
Raport ID:
7137
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Eneolitic târziu; Epoca bronzului timpuriu;
Tipuri de sit:
Locuire civilă;
Cod RAN:
| 119812.01 |
Județ:
Mureș
Unitate administrativă:
Șincai
Localitate:
Șincai
Punct:
Cetatea Păgânilor
Localizare:
| 119812.01 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Berecki | Sándor | responsabil | Muzeul Judeţean Mureş |
| Botond | Rezi | participant | Muzeul Judeţean Mureş |
| Németh | Rita | participant | Muzeul Judeţean Mureş |
| Fejér | Eszter | participant | Universitatea "Eötvös Loránd”, Budapesta |
Raport:
Situată în zona deluroasă din valea pârâului Lechinţa, Şincai „Cetatea Păgânilor” este un sit arheologic cunoscut încă din secolul al XIX-lea, unde au fost efectuate mai multe săpături în anii 1970 şi 1990 sub conducerea lui Valeriu Lazăr. Săpăturile anterioare şi documentația disponibilă despre acestea oferă puţine informaţii despre structura internă a aşezării, cronologia acesteia, modul în care a fost folosită şi relaţia sa cu zonele înconjurătoare. În colaborare cu Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, în anul 2022 au fost efectuate măsurători geomagnetice pe terasa întinsă a aşezării.
Obiectivul principal al cercetării arheologice din 2023 a fost reluarea cercetărilor arheologice de teren din situl eneolitic târziu / epoca bronzului timpuriu (cultura Coţofeni, cultura Schneckenberg) în vederea obţinerii unor informaţii complementare faţă de cele relatate în urma săpăturilor mai vechi (Fig. 1).[1] În acest sens au fost deschise două secţiuni şi două suprafeţe de cercetare. Materialul arheologic a fost înregistrat şi prelevat pe carouri, unităţile de cercetare şi complexele arheologice au fost documentate grafic, fotografic şi prin completarea fişelor de complex.
S1 a fost o suprafaţă de cercetare de 5 x 5 m, deschisă la extremitatea nordică a terasei, pe locul unei anomalii geofizice observată în urma prospecţiilor geomagnetice. În partea de sud a secţiunii lutul galben, steril a părut la adâncimea de 0,90 m. În partea nordică a secţiunii, la marginea terasei a fost surprinsă panta anterioară formării terasei actuale, care se adâncea în extremitatea nordică a secţiunii cu 1,90 m de la nivelul actual de călcare. În cazul pantei în această campanie nu s-a putut stabilii dacă a fost amenajată artificial sau era panta naturală dinaintea locuirii. Terasa în forma actuală în această parte a fost prelungită către margine prin umplutura identificată deasupra acestei pante (Cx.1). Din aceasta provin câteva fragmente ceramice şi o râşniţă fragmentară, fără a se putea stabilii cu exactitate caracterul natural sau antropic al formării umpluturii (Fig. 2).
S2 a fost o suprafaţă de cercetare de 4 x 4 m, trasată la 17 m sud de S1, într-un loc unde prospecţiile geomagnetice indicau posibile anomalii de interes arheologic. Din stratul arheologic, de la o adâncime de 0.30-0.40 m alături de numeroase fragmente ceramice şi câteva oase de animal provine un cuţit de tip Krummesser fragmentar, un alt fragment fiind cunoscut din acest sit din săpăturile vechi ale lui V. Lazăr.[2] În colţul nord-vestic al secţiunii a fost surprins un complex arheologic (Cx.2) constând din fragmente ceramice, osteologice şi litice, nedezvelit integral, urmând ca cercetarea lui să continue în campania următoare (Fig. 3).
T1 a fost o secţiune de 9 x 2 m, deschisă în partea de NV a sitului, prin care s-a urmărit identificarea în teren a secţiunii D a lui V. Lazăr, precum şi verificarea stratigrafiei şi coroborarea cu datele vechi din această parte a sitului, unde panta terasei este mai lină. Datele obţinute nu au putut fi corelate în totalitate cu cele obţinute cu ocazia cercetărilor vechi, prin urmare este necesară continuarea investigaţiilor în această zonă (Fig. 4).
T2 a fost o secţiune de 10 x 1,5 m, deschisă în partea vestică a primei terase, într-o zonă unde săpăturile anterioare efectuate de V. Lazăr indicau intense urme de locuire. În secţiune a fost identificată o parte din secţiunea G3 a lui V. Lazăr, cu un complex secţionat în profilul estic (Cx.5), precum şi două complexe arheologice (Cx.3 şi Cx.4), nedezvelite integral, care vor fi cercetate în campania următoare (Fig. 5). ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Redeschiderea săpăturilor arheologice în situl eneolitic târziu/epoca bronzului timpuriu (cultura Coțofeni, cultura Schneckenberg) de la Șincai „Cetatea Păgânilor” în 2023 a fost precedată de prospecțiuni geomagnetice realizate în 2022, în colaborare cu Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta. S1 a reprezentat o zonă de cercetare de 5 x 5 m, deschisă la extremitatea nordică a terasei, unde a fost identificată panta veche anterioară formării terasei actuale și umplutura de deasupra acesteia (Cx.1). S2 a fost o zonă de cercetare de 4 x 4 m, situată într-un loc unde prospecțiunile geomagnetice au indicat posibile anomalii de interes arheologic. De aici provin numeroase fragmente ceramice, câteva oase de animale și un cuțit fragmentar de tip Krummesser. În colțul de nord-vest al secțiunii a fost descoperit un complex arheologic (Cx.2) alcătuit din fragmente ceramice, osteologice și litice, care nu a fost complet descoperit. T1 a fost o secțiune de 9 x 2 m, deschisă în partea de nord-vest a sitului, prin care s-a urmărit și realizat identificarea secțiunii D a lui V. Lazăr, pentru a verifica stratigrafia și a corobora datele vechi și noi. T2 a fost o secțiune de 10 x 1,5 m, deschisă în partea vestică a primei terase, într-o zonă unde săpăturile anterioare au indicat urme intense de locuire. În cadrul secțiunii au fost identificate trei complexe arheologice (Cx.3-5), dintre care două nu au fost complet descoperite.
Abstract [EN]:
The reopening of archaeological excavations in the Late Eneolithic / Early Bronze Age (Coţofeni culture, Schneckenberg culture) archaeological site at Şincai „Cetatea Păgânilor" in 2023 was preceded by geomagnetic surveys in 2022 in collaboration with the Eötvös Loránd University in Budapest. S1 was a research area of 5 x 5 m, opened at the northern end of the terrace where the ancient slope previous to the formation of the current terrace and the fill above it was identified (Cx.1). S2 was a research area of 4 x 4 m, in a place where geomagnetic surveys indicated possible anomalies of archaeological interest. Numerous ceramic fragments, some animal bones and a fragmentary Krummesser-type knife came from here. In the northwestern corner of the section, an archaeological complex (Cx.2) consisting of ceramic, osteological and lithic fragments was discovered, not completely uncovered. T1 was a section of 9 x 2 m, opened in the NW part of the site, through which the identification of section D of V. Lazăr was followed and carried out, in order to verify the stratigraphy and corroborate old and new data. T2 was a section of 10 x 1.5 m, opened in the western part of the first terrace, in an area where the previous excavations indicated intense traces of habitation. Three archaeological complexes were identified in the section (Cx.3-5), two of them were not completely uncovered. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Note:
[1]. Orosz, 1898; Lazăr, 1977; Lazăr, 1978; Balázs, 2010; Berecki, Balázs, 2011; Beldiman et al., 2017.
[2]. Lazăr, 1977, pl. XIII.
[2]. Lazăr, 1977, pl. XIII.
Bibliografie:
1. Balázs, Á. Cs. (2010). The Coţofeni site from Şincai-Cetatea Păgânilor (Mureş County). The 1996–1997 campaigns. Marisia, XXX, 7–24.
2. Beldiman, C., Berecki, S., & Beldiman, D. M. (2017). Artefacte preistorice din materii dure animale descoperite la Şincai-Cetatea Păgânilor, Jud. Mureş. In Forţiu, S. (Ed.), Arheovest V2. In honorem Doina Benea. Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie (pp. 649–669). Szeged: Editura.
3. Berecki, S., & Balázs, Á. Cs. (2011). Discoveries belonging to the Schneckenberg Culture from Şincai, Transylvania. In Berecki, S., Németh, E. R., & Rezi, B. (Eds.), Bronze Age Rites and Rituals in the Carpathian Basin. Proceedings of the International Colloquium from Târgu Mureş, Bibliotheca Mvsei Marisiensis, Seria Archaeologica, IV (pp. 59–76).
4. Lazăr, V. (1977). Aşezarea Coţofeni de la Şincai (jud. Mureş). Marisia, VII, 17–56.
5. Lazăr, V. (1978). Aşezarea Coţofeni de la Şincai (jud. Mureş) (II). Marisia, VIII, 35–56.
6. Orosz, E. (1898). Mező-Sámsondi ősemberi telepei (1). Erdélyi Múzeum, XV. Kolozsvár.
2. Beldiman, C., Berecki, S., & Beldiman, D. M. (2017). Artefacte preistorice din materii dure animale descoperite la Şincai-Cetatea Păgânilor, Jud. Mureş. In Forţiu, S. (Ed.), Arheovest V2. In honorem Doina Benea. Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie (pp. 649–669). Szeged: Editura.
3. Berecki, S., & Balázs, Á. Cs. (2011). Discoveries belonging to the Schneckenberg Culture from Şincai, Transylvania. In Berecki, S., Németh, E. R., & Rezi, B. (Eds.), Bronze Age Rites and Rituals in the Carpathian Basin. Proceedings of the International Colloquium from Târgu Mureş, Bibliotheca Mvsei Marisiensis, Seria Archaeologica, IV (pp. 59–76).
4. Lazăr, V. (1977). Aşezarea Coţofeni de la Şincai (jud. Mureş). Marisia, VII, 17–56.
5. Lazăr, V. (1978). Aşezarea Coţofeni de la Şincai (jud. Mureş) (II). Marisia, VIII, 35–56.
6. Orosz, E. (1898). Mező-Sámsondi ősemberi telepei (1). Erdélyi Múzeum, XV. Kolozsvár.