Băiceni | Comuna: Cucuteni | Judeţ: Iași | Punct: Cucuteni-Cetățuie/Platoul Laiu | Anul: 2023
Nu s-au găsit date pentru RaportID: 7222Nu s-au găsit date pentru RaportID: 7222Nu s-au găsit date pentru RaportID: 7222
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Băiceni, com. Cucuteni, jud. Iași, Punct: Cucuteni-Cetățuie/Platoul Laiu
Raport ID:
7222
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Eneolitic; Eneolitic mijlociu; Eneolitic târziu;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 96682.02 |
Județ:
Iași
Unitate administrativă:
Cucuteni
Localitate:
Băiceni
Punct:
Cucuteni-Cetățuie/Platoul Laiu
Localizare:
| 96682.02 |
Autorizare :
Autorizația pentru diagnostic arheologic
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cioată | Daniel | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Cotiugă | Vasile | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Ciobanu | Maria Cristina | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Bobe | Serina-Daniela | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Hrinciuc | Ioana | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Harhătă | Ana-Elena | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Ariton | Analisa | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Amăriuței | Adina | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Patriche | Alina | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Pintilie | Camelia | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Enea | Sergiu Constantin | participant | Liceul Teoretic "Ion Neculce" Târgu Frumos |
| Tencariu | Adrian Felix | responsabil | Univ. Al. I. Cuza Iași, Departamentul de Cercetare Interdisciplinară - Domeniul Științe, Platforma Arheoinvest |
| Asăndulesei | Andrei | participant | Univ. Al. I. Cuza Iași, Departamentul de Cercetare Interdisciplinară - Domeniul Științe, Platforma Arheoinvest |
| Balaur | Radu-Ştefan | participant | Univ. Al. I. Cuza Iași, Departamentul de Cercetare Interdisciplinară - Domeniul Științe, Platforma Arheoinvest |
| Brașoveanu | Casandra | participant | Univ. Al. I. Cuza Iași, Departamentul de Cercetare Interdisciplinară - Domeniul Științe, Platforma Arheoinvest |
| Drob | Ana | participant | Univ. Al. I. Cuza Iași, Departamentul de Cercetare Interdisciplinară - Domeniul Științe, Platforma Arheoinvest |
| Brunchi | Radu | participant | Univ. Al. I. Cuza Iași, Departamentul de Cercetare Interdisciplinară - Domeniul Științe, Platforma Arheoinvest |
| Bodi | George | participant | Institutul de Arheologie al Academiei Române, filiala Iași |
Raport:
Situl eponim al culturii Cucuteni se află la intersecția dintre Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei, la nivelul depresiunii Dealul Mare Hârlău, pe un platou structural suspendat față de văile care îl înconjoară, numit Broscăria-Laiu. Mai exact, este amplasat pe un promontoriu (martor de eroziune), mărginit pe trei laturi de pante râpoase și continuă spre vest în prelungirea acestuia. Așezarea a fost descoperită în anul 1884, de către Theodor Burada, în urma unei informații primite în legătură cu unele vestigii, ce par a fi vechi, găsite în timpul săpării la o carieră de piatră la Cucuteni. Stopate în 1896, săpăturile de la Cucuteni se reiau în 1909 și în 1910, datorită interesului arheologului german Hubert Schmidt pentru această civilizație. După o perioadă în care săpăturile de la Cucuteni au stagnat, mai exact după o jumătate de secol, ele reîncep sub egida Universității ieșene, sub supravegherea lui Mircea Petrescu-Dâmbovița (responsabil) și a lui Marin Dinu (responsabil adjunct), în colaborare cu alți cunoscuți arheologi ai perioadei (1961-1966). După o altă jumătate de secol în care nu s-au mai întreprins săpături de mare amploare la renumita stațiunea eponimă a culturii Cucuteni, ele reîncep tot sub egida Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, la inițiativa arheologilor Centrului Arheoinvest și ai Facultății de Istorie. În anul 2017 s-au realizat cercetări de suprafață și prospecțiuni non-invazive, ce au avut ca scop confirmarea sau infirmarea unei ipoteze ce privea extinderea locuirii spre sud-vest, după cel de-al doilea șanț de apărare cunoscut anterior. Prospecțiunile magnetometrice, realizate pe circa cinci hectare, au demonstrat o extindere a locuirii de pe Cetățuia sub forma a cel puțin două șiruri de locuințe, delimitate la vest de două șanțuri sub forma unui arc de cerc. Șirurile sunt distanțate între ele, fapt care poate sugera prezența unor căi de acces către zona apărată natural dinspre vârful promontoriului. Sondajele din iulie 2023 au avut ca obiectiv testarea, printr-o singură secțiune (S V, 2 x 20 m), a unor anomalii magnetice din partea de nord a așezării, din apropierea cuptorului de ceramică investigat în campania 2022. Presupunerile inițiale au fost confirmate prin săpătură, în secțiunea V fiind investigate vestigiile unei locuințe incendiate, ale unui șanț și ale unui alt cuptor de ardere a ceramicii, toate din faza B a culturii Cucuteni-Trypillia (Figura 1). Locuința (nr. 3), intersectată transversal a fost surprinsă parțial, în zona sa mediană, avea o lățime de cca 3,50 m. A fost curățat și evidențiat doar nivelul de distrugere – fragmente de pereți arși și ceramică fragmentată. Pe laturile de est și de vest ale locuinței au fost identificate câteva vase întregibile, de dimensiuni diverse. Complexul a fost conservat pentru o viitoare cercetare completă, în suprafață. Pentru că are o poziție periferică în cadrul așezării, și pentru că se află în proximitatea celor două cuptoare de ardere a ceramicii, la distanțe aproape egale, putem presupune o legătură cu practicarea meșteșugului olăritului, de unde necesitatea investigării exhaustive și minuțioase. Spre capătul vestic al S V a fost intersectat transversal ultimul șanț (exterior) al așezării (Figura 2). Într-o primă etapă, șanțul a avut o deschidere la partea superioară de aproximativ 2,30 m și o adâncime de 0,75 m de la nivelul de săpare, în secțiune având forma literei U, cu fundul aproape plat și o umplutură de culoare galben-închis. În această etapă, fundul și pantele șanțului au fost placate cu bucăți de gresie extrase din placa de calcar oolitic (sarmațiană) locală. Cântărind toate fragmentele de gresie extrase de pe traseul șanțului în secțiunea noastră, am obținut un total de 171.5 kg pe o lungime de doi metri de șanț. Se pare că, în timp, șanțul s-a colmatat – gresiile de pe pantele inițiale au alunecat spre baza acestuia, fiind acoperite de sediment. Din această cauză, la un moment dat, a intervenit o refacere a șanțului. În noua alcătuire, deschiderea la gură a fost restrânsă la 1,80 m, iar adâncimea la 0,60 m de la nivelul de săpare, până la gresiile provenind din vechiul placaj. Umplutura refacerii este de culoare cenușiu-negricioasă, uniformă. Nivelul de săpare fiind destul de apropiat de suprafața actuală, nu s-a putut observa un posibil val. În zona șanțului a fost investigat și un cuptor de ardere a ceramicii (al doilea din așezarea de pe Cetățuia – Figura 3). Din păcate, acesta a fost afectat puternic atât la partea superioară, de lucrările agricole contemporane, dar și în jumătatea estică, de amenajarea șanțului. Astfel, s-au păstrat parțial cele două canale din camera inferioară. Se prezintă sub forma unor incinte alungite, puternic arse. Neobișnuit este că cele două canale nu sunt simetrice și nici aliniate: canalul dinspre nord este mai lung (1,20 x 0,55 m), cu capătul dinspre vest mai ascuțit și rotunjit; canalul sudic este cvasi-rectangular, mai scurt (0,90 x 0,50 m). Nu s-au surprins legături între cele două canale, ca în cazul cuptorului investigat în campania anterioară. Se pare că a fost construit și utilizat anterior acestui ultim șanț, fiind dezafectat și parțial distrus de amenajarea acestuia; este posibil ca olarul să își fi reconstruit cuptorul mai spre interiorul așezării – cel descoperit în campania 2022. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Cercetarea non-invazivă, bazată pe aplicații de topografie arheologică, cartografie, fotografie aeriană și prospecțiuni geofizice, alături de sondajele stratigrafice realizate de o echipă de la Platforma Arheoinvest pe platoul Laiu, în imediata vecinătate a așezării Cucuteni-Cetățuia, a evidențiat o extindere a acestei așezări spre sud-vest. Au fost identificate structuri de locuire și noi elemente de fortificare. Sondajul efectuat în anul 2023 a avut ca scop verificarea altor anomalii magnetice, investigând parțial o locuință aparținând fazei Cucuteni B1, un șanț defensiv anterior necunoscut (cel mai exterior dintre ele) și un cuptor bicameral pentru arderea ceramicii (Cucuteni B), în mare parte distrus de-a lungul timpului.
Abstract [EN]:
The non-invasive research, based on applications of archaeological topography, cartography, aerial photography, and geophysical prospecting, along with the stratigraphic surveys conducted by a team from the Arheoinvest Platform on the Laiu plateau, in the immediate vicinity of the Cucuteni-Cetățuia settlement, revealed an expansion of this settlement towards the southwest. Dwelling structures and new fortification elements have been identified. The survey conducted in the year 2023 aimed to verify other magnetic anomalies, partially investigating a dwelling belonging to the Cucuteni B1 phase, a previously unknown defensive ditch (outermost of them), and a bicameral kiln for pottery firing (Cucuteni B), largely destroyed over time.