Bonțești | Comuna: Cârligele | Judeţ: Vrancea | Punct: La Nucușori | Anul: 2023


Descriere:

Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Bonțești, com. Cârligele, jud. Vrancea, Punct: La Nucușori
Raport ID:
7180
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Epoca bronzului; La Tène; Epoca medievală târzie;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Necropolă;
Cod RAN:
| 175769.03 |
Județ:
Vrancea
Unitate administrativă:
Cârligele
Localitate:
Bonțești
Punct:
La Nucușori
Localizare:
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică preventivă

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Oancă Mircea participant Muzeul "Vasile Pârvan", Bârlad
Garvăn Daniel participant Muzeul Judeţean Buzău
Munteanu Roxana participant Muzeul Judeţean Buzău
Stănescu Mădălina responsabil Muzeul Vrancei, Focşani
Apostu Aurora-Emilia participant Muzeul Vrancei, Focşani
Raport:
Situl arheologic Bonțești – La Nucușori se găsește în marginea de vest a satului, pe un platou acoperit astăzi de o plantație de viță-de-vie. Perimetrul sitului nu a fost delimitat în documentații de urbanism / fișă de sit, dar în urma verificărilor din teren putem preciza că materiale din perioada getică, din Epoca bronzului și din Neolitic provenind din complexe deranjate se găsesc pe toate parcelele cultivate de pe platou, totalizând peste 10 hectare. Spre V și NV platoul este mărginit de valea adâncă a pârâului Mera și de drumul care iese din sat, mergând spre cătunul Teiș. Amenajarea drumului și profilul accidentat al văii Merei au dus la formarea unui mal abrupt în marginea platoului La Nucușori, cu o eroziune activă care înaintează anual. În privința istoricului cercetărilor menționăm că situl a fost identificat în urma lucrărilor de amenajare a drumului Bonțești – Teiș, în primăvara anului 1956. Cu acel prilej s-a semnalat prezența unor „oase umane și obiecte vechi”, care au determinat planificarea unei săpături pentru determinarea tipului de sit și a cronologiei. Gh. Bichir a efectuat în toamna aceluiași an un sondaj, identificând complexe funerare Monteoru (fază târzie), materiale ceramice ceva mai timpurii, tot din perioada mijlocie a epocii bronzului, precum și elemente specifice unei așezări din secolele II-I a.Chr. Este remarcată și prezența ceramicii neolitice (Starčevo-Criș) în partea de NV a platoului. De la descoperire și până în prezent nu s-au efectuat alte investigații în perimetrul acestui sit. Pe serverul cartografic aferent Repertoriului Arheologic Național situl nu are localizarea exactă, la fel ca și celelalte situri din raza satului Bonțești. O cercetare de suprafață recentă efectuată de responsabilul prezentului proiect de cercetare a stabilit că limita de NV a sitului este sever afectată de lucrările permanente de întreținere a drumului; în curba de la ieșirea din sat, acest drum (care reprezintă singura cale de acces spre cătunul Teișanu) este tăiat în versantul văii Merei, spre partea superioară a acestuia. În taluzul format între drum și platoul ocupat de sit se observau mai multe complexe arheologice, parțial distruse; aspectul acestora și materialul vizibil în ruptură indicau a fi vorba despre complexe funerare și gropi (probabil menajere) cu profilul în formă de clopot – așadar elemente coerente cronologic și ca aspect cu descoperirile din anii 50. Obiectivele campaniei din 2023 au vizat intervenții cu caracter de salvare. Așa cum se prezintă în taluzul drumului, nivelurile antropice nu au o grosime foarte mare, doar gropile coborând ceva mai jos de cca. 1 m. Între marginea platoului și parcelele cultivate se găsește o suprafață cu lățimea de 8-10 m, acoperită de arbuști și vegetație ierboasă. Marginea acestei fâșii a fost abordată prin proiectul de față, în special în zona sa centrală – cea mai afectată de eroziune, prin deschiderea a cinci secțiuni (notate cu cifre romane de la S.I la S.V) cu dimensiuni și orientări diferite. Prima etapă a cercetării a constat în curățarea taluzului pentru înregistrarea cât mai precisă a vestigiilor expuse, după care au fost deschise unități de cercetare dimensionate în funcție de complexele de cercetat. Au fost cercetate zece complexe. Șase atribuite culturii Starčevo-Criș - gropi (notate cu 1, 3a, 5, 6 și 8) ce aveau diametre cuprinse între 0,86 și 2 m, iar adâncimea maximă nu a depășit 1,2 m și o structură rectangulară – posibil locuință (Cx. 3), surprinsă pe 1,5 x 2 m. În apropierea Cx. 3 au fost identificate resturile unei vetre distruse din vechime. Din inventarul acestui complex amintim fragmente ceramice, material litic cioplit, fragment de statuetă antropomorfă, puțini bulgări de chirpici rulați, fragmente de topoare plate, pietre de râu plate. Două complexe au fost atribuite epocii bronzului. Cx. 4 - un mormânt distrus în cea mai mare parte (s-au mai păstrat doar câteva oase de la picior – falange și metatarsiene). Din profilul acestui mormânt a fost recuperat în luna ianuarie 2023 un vas fragmentar. Cx 9 – groapă cu formă circulară, surprinsă în secțiune pe 0,50 m x 1,25 m la gură și de 2 x 1 m la bază și adâncimea de 1,06 m, conținea resturi de lipitură, pământ ars, fragmente ceramice de la vase de mari dimensiuni, cești și vase lucrate din pastă grosieră, material litic ars și fragmente osteologice. Din perioada medievală târzie a fost cercetată o locuință (Cx. 2) cu podeau realizată din argilă, parțial arsă. În marginea de SV a complexului, afectată de eroziune, a fost surprinsă o aglomerare de pietre (1,5 m x 0,40 m), iar în zona centrală a podelei un fragment dintr-o bârnă de lemn arsă. Locuința pare să fi fost orientată N-S, cu o lățime de 2,80/ 3m pe axa EV. În aglomerarea de pietre a fost descoperit un fund de vas din pastă grosieră, lucrat la mână, iar pe restul podelei fragmente ceramice lucrate la roată și un cui din fier. Cx. 7 nu a conținut material arheologic relevant pentru stabilirea datării. Din această groapă au fost recuperate doar câteva fragmente osteologice animale slab conservate. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:

Situația se află pe marginea vestică a satului, pe un platou acum acoperit cu vie. Până acum, situl nu a fost delimitat corespunzător; cercetările de teren indică faptul că materiale din perioada getică, din perioada bronzului și din neolitic, provenind din complexe perturbate, se regăsesc pe toate parcelele cultivate ale platoului, totalizând peste 10 hectare. La vest și la nord-vest, platoul este mărginit de valea adâncă a pârâului Mera și de drumul care duce din sat spre cătunul Teiș. Procesele de eroziune severă transformă continuu marginea platoului și panta văii Mera. Situl a fost identificat în timpul construcției drumului Bonțești – Teiș, în primăvara anului 1956. Au fost observate „oase umane și obiecte antice”, ceea ce a dus la cercetări de mică amploare. S-au descoperit complexe funerare Monteoru târziu, ceramică de bronz timpurie ușor mai veche și elemente specifice unei așezări din secolele II-I î.e.n. S-au descoperit, de asemenea, fragmente de ceramică neolitică (Starčevo-Criș). Nu s-au mai efectuat investigații suplimentare în zonă de la cercetările realizate de Bichir. O cercetare recentă a suprafeței a determinat că limita nord-vestică a sitului este sever afectată de lucrările de întreținere a drumului în curs. Au fost observate mai multe complexe arheologice parțial distruse, probabil funerare și fose cu profil în formă de clopot, pe panta dintre drum și platou. Aici s-au realizat săpături de salvare. Între marginea platoului și parcelele cultivate, există o fâșie de 8-10 metri lățime, acoperită cu tufișuri și iarbă. Această fâșie a fost abordată în cadrul proiectului actual, în special în zona centrală, cea mai afectată de eroziune, prin deschiderea a cinci secțiuni (S. I - S. V) cu dimensiuni și orientări diferite. Au fost investigate zece complexe. Șase au fost atribuite culturii Starčevo-Criș – mai multe fose (Cx. 1, 3a, 5, 6 și 8) și o posibilă locuință. Diametrele fosei variau între 0,86 și 2 metri, adâncimea maximă atingând 1,2 metri. Locuința (Cx. 3) era o structură rectangulară delimitată pe 1,5 x 2 metri. Lângă Cx. 3, au fost identificate rămășițele unui vatră antice distrusă. Inventarul acestui complex includea mai multe fragmente de ceramică, unelte din piatră cioplită, un fragment de statuetă antropomorfică, câteva bulgări de lut, fragmente de topori de piatră și pietre plate de râu. Două complexe au fost atribuite perioadei bronzului. Cx. 4 era o mormânt aproape distrus (doar câteva oase de la picioare - falange și metatarsiene - au fost păstrate). Anterior acestei cercetări, un fragment de vas a fost recuperat din profilul acestui mormânt. Cx. 9 era o fosa de formă circulară cu fragmente de nuiele și lut, cioburi de vase (din vase mari și cupe), material litic ars și mai multe fragmente osteologice. Din perioada medievală târzie, a fost investigată o locuință (Cx. 2) cu podea de lut, parțial arsă. În marginea sud-vestică a complexului, afectată de eroziune, a fost capturată o fâșie de pietre (1,5 m x 0,40 m), iar în zona centrală a podelei a fost observat un fragment de grindă de lemn arsă. Locuința pare să fi fost orientată pe axa nord-sud, cu o lățime de 2,80/3m pe axa est-vest. În clusterul de pietre a fost descoperit fundul unui vas din pastă grosieră lucrată manual, iar pe restul podelei, fragmente de ceramică turnată pe roată și un cui de fier. Cx. 7 nu conținea material arheologic relevant pentru datare. Din această fosa au fost recuperate doar câteva fragmente osteologice de animale slab păstrate.

Abstract [EN]:
The site is located on the western edge of the village, on a plateau now covered by a vineyard. The site has not been properly delimited until now; field survey indicate that materials from the Getic period, Bronze Age, and Neolithic, originating from disturbed complexes, are found on all cultivated plots of the plateau, totaling over 10 hectares. To the west and northwest, the plateau is bordered by the deep valley of the Mera stream and the road leading out of the village towards the Teiș hamlet. Severe erosion processes continuously transform the edge of the plateau and the slope of the Mera valley. The site was identified during the construction of the Bonțești – Teiș road in the spring of 1956. "Human bones and ancient objects" were observed, leading to small-scale research. Late Monteoru funerary complexes, slightly earlier middle Bronze Age pottery, as well as elements specific to a settlement from the 2nd-1st centuries BCE. Neolithic pottery (Starčevo-Criș) were discovered. No further investigations have been conducted in the area since Bichir’s research. A recent surface survey determined that the northwest boundary of the site is severely affected by ongoing road maintenance work. Several partially destroyed archaeological complexes, likely funerary and pit features with a bell-shaped profile, were observed in the slope between the road and the plateau. Here, salvage excavations were conducted. Between the plateau's edge and the cultivated plots, there is a strip of 8-10 meters wide, covered with shrubs and grass. This strip was addressed in the current project, especially in its central zone, the most affected by erosion, by opening five sections (S. I-S. V) with different dimensions and orientations. Ten complexes were investigated. Six were attributed to the Starčevo-Criș culture – several pits (Cx. 1, 3a, 5, 6, and 8) and a possible dwelling. The pits’ diameters ranged from 0.86 to 2 meters, the maximum depth reaching 1.2 meters. The dwelling (Cx. 3) was a rectangular structure delimited on 1.5 x 2 meters. Near Cx. 3, the remains of a destroyed ancient hearth were identified. The inventory of this complex included several ceramic fragments, chipped stone items, a fragment of an anthropomorphic statuette, a few clay lumps, fragments of stone adzes, and flat river stones. Two complexes were attributed to the Bronze Age. Cx. 4 was a mostly destroyed tomb (only a few leg bones - phalanges and metatarsals - have been preserved). Previously of this research, a fragmentary vessel was recovered from the profile of this tomb. Cx. 9 was a circular-shaped pit with wattle and daub fragments, potsherds (from large vessels and cups), burnt lithic material, and several osteological fragments. From the late medieval period, a dwelling (Cx. 2) with a clay floor, partially burned, was investigated. In the southwest margin of the complex, affected by erosion, a cluster of stones (1.5 m x 0.40 m) was captured, and in the central area of the floor, a fragment of a burned wooden beam was observed. The dwelling seems to have been oriented north-south, with a width of 2.80/3m on the east-west axis. A handcrafted coarse paste vessel bottom was discovered in the stone cluster, and on the rest of the floor, wheel-thrown ceramic fragments and an iron nail were found. Cx. 7 did not contain relevant archaeological material for dating. Only a few poorly preserved animal osteological fragments were recovered from this pit. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Bibliografie:
1. Bichir, Gh. (1959). Raport asupra cercetărilor de la Bonţeşti (r. Focşani, reg. Galaţi). MCA, 5, 257-263.