Borlovenii Vechi | Comuna: Prigor | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Leu (Vârful Leului) | Anul: 2014
Descriere:
Raport ID:
5448
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Hallstatt;
Categorie:
Neatribuit; Domestic; Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare fortificată; Fortificaţii;
Cod RAN:
| 53602.01 |
Județ:
Caraș-Severin
Unitate administrativă:
Prigor
Localitate:
Borlovenii Vechi
Punct:
Leu (Vârful Leului)
Localizare:
| 53602.01 |
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Ţeicu | Dumitru | responsabil | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
Hamat | Ana Cristina | participant | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
Rancu | Dacian | participant | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
Raport:
Cercetarea din punctul Leu a fost facilitată de proiectul„ Lucrări pentru studiul de fezabilitate LEA 40 kw Porţile de Fier- Anina”, tronsonul 2 Bozovici- Iablaniţa jud. Caraş Severin, de către CNTEE TRANSELECTRICA S.A.- S. T. TIMIŞOARA în 2013. Cu această ocazie a fost efectuat un sondaj arheologic în punctul Leu, în urma căruia au rezultat 7 complexe, care au fost cercetate şi publicate în CCA Campania 2014 . Aşa cum ne-am propus în urma acestui sondaj, în toamna anului 2014 am deschis o campanie de cercetare sistematică pe dealul Leu, pentru a verifica stratigrafia şi starea de conservare a sitului.
Zona comunei Prigor este foarte una bogată în vestigii arheologice. În special în localitatea Borlovenii Vechi au fost descoperite datorită unor periegheze mai vechi vestigii de epocă Hallstatt în punctul Leu (1), aflat pe malul stâng al Nerei, la 2 km N de sat-sit listat în RAN (2) şi LMI (3). În apropierea acestui sit, se află aşezarea daco-romană de secolele III-IV de la Balta Neagră-La Mânăstire (4)-listată şi ea în RAN (5), iar la ieşirea din sat pe terasa râului Nera, în amonte, a fost semnalată o movilă de pământ cu o datare neprecizată (6), aflată în punctul Moara Veche şi listată în RAN (7).
Cercetarea arheologică a început în data de 29. 10. 2014 şi s-a încheiat în 14. 11. 2014, fiind trasată o secţiune S1/ 2014 cu dimensiunile 10x 2 m pe direcţia V-E, la aproximativ 7m de S1/ 2013. S- a trecut apoi la decopertarea stratului vegetal până la o adâncime de 0, 35 m datorită pantei terenului. În urma acestei operaţiuni au rezultat primele materiale, majoritatea fragmente ceramice, alături de care au mai fost descoperite şi fragmente de chirpici. Materialul a apărut pe toată suprafaţa, însă cele mai multe fragmente ceramice au apărut în carourile 5-10. În al doilea strat s-au conturat deja complexele 1, 2, 3, 4 între carourile 5 şi 10. După ce suprafaţa a fost curăţată, complexele au fost fotografiate şi înregistrate şi s-a trecut la excavarea manuală a acestora. Datorită pantei naturale a dealului, în parte estică a secţiunii s-a ajuns la adâncimea 1, 59 m, fiind dezvelită o amenajare din piatră de râu între carourile 0-4. De asemenea, între carourile 1-7 s-au conturat complexele 5, 6, 7, 8, 9. Din păcate, şi aici straturile superioare au fost afectate de către lucrările agricole până la adâncimea de 0, 35-0, 40 m – prin urmare din complexurile 1, 2, 3, 4 să rămână foarte puţin de excavat. De asemenea, în zona de est straturile superioare sunt formate din sol alunecat de pe vârful dealului şi care a antrenat şi materiale arheologice, fragmente ceramice, acestea fiind descoperite astfel în poziţie secundară.
Numerotarea complexelor s- a făcut de la vest spre est, cu numere de la 1 la 9, fiind în general vorba de alveolări naturale ale terenului în care au fost găsite
Stratigrafia generală a secţiunii a fost în mare parte deranjată de lucrările agricole şi ea se compune în principal din trei straturi. Stratul 1 corespunde sterilului arheologic, strat de consistenţă lutoasă aflat deasupra stâncii, de culoare 10 YR 7/8 yellow, cu flecuri de culoare 75 YR7 5/8 strong brown. Stratul 2 corespunde stratului de contact cu sterilul, de consistenţă lutoasă şi de culoare 10 YR 5/6 yellowish brown. Stratul 3 corespunde nivelului vegetal, deranjat de lucrările agricole şi de consistenţă lutoasă şi de culoare 10YR 4/2 dark grayish brown. De asemenea, umplutura complexurilor este de consistenţă lutoasă şi de culoare 10 YR 5/6 yellowish brown, cu pigmentaţie sporadică de cărbune şi chirpic, piatră de râu şi fragmenete ceramice.
În concluzie, cercetarea arheologică sistematică din punctul Leu - Cetate, localitatea Borlovenii Vechi, comuna Prigor a surprins, la adâncimea de 0, 35 m în partea de vest şi 1, 59 m în partea de est, nouă complexe corespunzătoare unor alveolări naturale ale solului şi o amenajare din piatră de râu datate, prin materialul arheologic descoperit aici, în perioada neolitică şi eneolitică. De asemenea, în stratul superior, deranjat de lucrările agricole, a fost descoperită o mărgea datată în perioada secolelor III - IV. Din păcate, lucrările agricole au deranjat în mare măsură straturile arheologice, aşa cum s-a constatat şi la prima campanie în zonă (8). La aceasta se adaugă şi faptul că în partea de est, panta fiind foarte abruptă, de-a lungul timpului multe materiale au alunecat împreună cu solul de pe vârful dealului, fiind găsite de noi în context secundar.
Pentru viitor ne propunem ca zona fortificaţiei şi a aşezării să fie cercetată sistematic, iar materialul descoperit să fie pus în valoare în cadrul unei expoziţii tematice organizată de către colectivul Muzeului Banatului Montan. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Note:
[1]. 1. Ţeicu, Rancu, Hamat 2014, p. 213.
2. 53602.01( http://ran.cimec.ro/sel.asp).
3. CS-I-s-B-10793.
4. Moga, Gudea 1975, p. 140; Benea, Bejan 1989- 1993, p. 129; Benea 1996, p. 237; Mare 2004, p. 161; Luca 2004; p. 38; Luca 2006, p. 47.
5. 53602.02 ( http://ran.cimec.ro/sel.asp ).
6. Medeleţ, Bugilan 1987, p. 111; Luca 2004, p. 38; Luca 2006, p. 47.
7. 53602.03 ( http://ran.cimec.ro/sel.asp ).
8. Ţeicu, Rancu, Hamat 2014, p. 213.
2. 53602.01( http://ran.cimec.ro/sel.asp).
3. CS-I-s-B-10793.
4. Moga, Gudea 1975, p. 140; Benea, Bejan 1989- 1993, p. 129; Benea 1996, p. 237; Mare 2004, p. 161; Luca 2004; p. 38; Luca 2006, p. 47.
5. 53602.02 ( http://ran.cimec.ro/sel.asp ).
6. Medeleţ, Bugilan 1987, p. 111; Luca 2004, p. 38; Luca 2006, p. 47.
7. 53602.03 ( http://ran.cimec.ro/sel.asp ).
8. Ţeicu, Rancu, Hamat 2014, p. 213.
Bibliografie: