Căpâlna | Comuna: Săsciori | Judeţ: Alba | Punct: Dealul Cetății. Cetatea dacică | Anul: 2023
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Căpâlna, sat Căpâlna, com. Săsciori, jud. Alba, Punct: Dealul Cetății. Cetatea dacică
Raport ID:
7223
Anul cercetarii:
Perioade:
Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
La Tène târziu; Epoca medievală mijlocie;
Tipuri de sit:
Cetate; Fortificaţii;
Cod RAN:
| 7115.01 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Săsciori
Localitate:
Căpâlna
Punct:
Dealul Cetății. Cetatea Dacică
Localizare:
| 7115.01 |
Autorizare :
Autorizația pentru diagnostic arheologic
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Rustoiu | Aurel | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Drăgan | Andreea | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Egri | Mariana Elena | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Musteață | Marina | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Pall-Both | Diandra-Natalia | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Lăpușan | Bogdan | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Căsălean | Adrian | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Rustoiu | Gabriel Tiberiu | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Balteș | Gabriel-Dan | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Ciută | Beatrice | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
| Lăcraru | Paul Sorin | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Boișteanu | Florian | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Grindean | Roxana | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Sărășan | Adriana | participant | Muzeul Național al Banatului - Timișoara |
| Ardelean | Adrian-Cristian | participant | Muzeul Național al Banatului - Timișoara |
Raport:
Situl de la Căpâlna – Dealul Cetății este cunoscut mai cu seamă datorită cetății ce aparține „orizontului Dacic”. Acesta se găsește în stânga râului Sebeș și la cca. 2 km sud față de satul Căpâlna din comuna Săsciori. Mamelonul pe care se găsește cetatea se află la o altitudine de 610 m, fiind accesibil printr-o șa îngustă de legătură, fiind vizibile o serie de terase antropice în proximitatea platoului superior.Situl și împrejurimile sale au fost investigate în repetate rânduri de-a lungul sec. XX. Menționată prima dată de Téglás Gábor în sec. al XIX-lea, cercetările arheologice sistematice au debutat în 1939, fiind conduse M. Macrea și I. Berciu. Acestea au fost continuate în 1942, urmate de campania din 1954 condusă de M. Macrea, alături de N. Lupu, I. Mitrofan și E. Botez. Următoarele cercetări s-au desfășurat în anii 1965-1967 sub conducerea lui M. Macrea și H. Daicoviciu, iar ultimele au fost realizate între 1982-1983 de către H. Daicoviciu, I. Glodariu, V. Moga și A. Sion, câteva sondaje fiind efectuate și după 1990 de I. Glodariu și V. Moga. Toate acestea au condus la descoperirea unui complex sistem de fortificații din care menționăm cele două valuri și trei șanțuri ce barează accesul pe șaua de legătură, alături de zidul de incintă al cetății din piatră de calcar fasonată. Atât în cadrul incintei, cât și în exterior au fost identificate mai multe tipuri de structuri publicate, mai mult sau mai puțin detaliat, în monografia dedicată cercetărilor de la Căpâlna publicată de I. Glodariu și V. Moga în 1989. Investigațiile în situl de la Căpâlna s-au reluat în 2023 printr-un diagnostic arheologic, solicitat de CJ Alba, menit să stabilească starea de conservare a sitului și să lămurească o serie de aspecte legate de aria ocupată în antichitate. Obiectivul principal al acestui diagnostic a fost de a formula un plan general și de lungă durată în vederea reluării săpăturilor sistematice și de punere în valoare turistică și muzeală a cetății de la Căpâlna. În acest scop au fost studiate și interpretate imaginile Lidar disponible, pentru delimitarea întregului sit arheologic, au fost realizate investigații geofizice, atât în incintă, cât și în afara ei, pe terase neinvestigate până acum, dar care pe imaginile LiDar prezentau interes arheologic, și, de asemenea, au fost practicate două sondaje de mică amploare pentru a verifica o serie de date geofizice. La acestea se adaugă și recoltarea de probe de sol și materiale organice pentru analize interdisciplinare complexe, precum și analize de calcar pentru stabilirea originii materialelor de construcție utilizate la ridicarea cetății și a turnului-locuință din incintă. Investigațiile au debutat printr-o serie de analize geofizice (Adrian Ardelean) desfășurate pe terasele antropice ale Dealului Cetății și pe cele identificate la sud și sud-est de șaua de legătură către Pleși și Dealul Stăuinilor, unde în prezent se află amplasat un grajd într-o stare avansată de degradare și fundațiile de piatră ale unor case de munte abandonate. Pentru ultima zonă menționată rezultatele analizei geofizice au determinat efectuarea a două sondaje intruzive cu scopul de a verifica stratigrafia. Astfel primul sondaj S1 a fost realizat pe a treia terasă de sub șaua de legătură măsurând inițial 2 x 2 m și urmat de o extindere de 1 m pe aceeași lățime spre sud-vest. Din punct de vedere stratigrafic sub nivelul vegetal a fost identificat un nivel de cultură cenușiu-închis, compact și bogat în materiale arheologice ce aparțin „orizontului dacic” printre care menționăm prezența unor fragmente de vase borcan, chiupuri cu buza în trepte, străchini și căni. Sub acest nivel a fost identificată stânca nativă a dealului, un micașist friabil de culoare gălbui-cenușie. În stâncă, în partea centrală a secțiunii a fost descoperită o groapă de mici dimensiuni de formă conică, săpată în stâncă, ce a oferit puțin material arheologic. Datorită dimensiunii reduse a sondajului este dificil de observat funcționalitatea ultimului context menționat, dar putem intuii cel mai probabil prezența unei gropi de stâlp. Al doilea sondaj intruziv S2 a fost realizat pe prima terasă de sub șaua de legătură. Aceasta a măsurat 2 m lungime și 1 m lățime. În cuprinsul lui, sub nivelul vegetal, s-a observat prezența unui nivel cenușiu, compact și sărac în materiale arheologice. În cadrul acestui nivel s-a conturat și o groapă modernă de stâlp, cu stâlpul din lemn încă păstrat parțial. În partea sudică a sondajului, sub nivelul cenușiu s-a conturat un nivel cenușiu-deschis într-o cavitate de formă ovală în stâncă. Din conținutul lui au fost recoltate câteva fragmente ceramice, lucrate la mână, din perioada „orizontului dacic”. Contextul continuă în profilul sudic și vestic și probabil la extinderea cercetărilor se va putea stabili funcționalitatea acestei amenajări. Din ambele secțiuni au fost recoltate probe de sol în vederea efectuării de analize paleozoologice, paleobotanice, de polen fosil și cărbune. Contextele au beneficiat de măsurători exacte efectuate cu ajutorul unui gps digital. De asemenea, s-a realizat fotogrammetrie necesară realizării modelelor 3D, alături de reprezentarea grafică a stratigrafiei. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:
Situl Căpâlna – Dealul Cetății este situat pe malul stâng al râului Sebeș, la 2 km sud de satul actual Căpâlna. Acesta se află pe un deal cu o altitudine de 610 m, accesibil printr-un pasaj îngust și înconjurat de mai multe terase antropice locuite în perioada „orizontului dacic”. Situl a fost menționat pentru prima dată de Téglás Gábor și a fost investigat sistematic în mai multe etape de-a lungul secolului XX. Cercetările arheologice au dus la descoperirea mai multor structuri, de la șanțurile și valurile de pământ care blocau principala cale de acces, până la incinta din blocuri de piatră a fortificației „dacice”. Atât în interiorul incintei, cât și pe terasele antropice exterioare, au fost descoperite și analizate mai multe tipuri de structuri, a căror descriere detaliată poate fi găsită în monografia sitului. Campania arheologică inițiată în 2023 a avut ca obiectiv analiza extinderii locuirii umane din jurul fortificației și a căilor de acces spre sit. În plus, această analiză a urmărit stabilirea unui plan pentru viitoare cercetări sistematice. Investigația actuală a inclus, de asemenea, prelevarea de probe pentru mai multe analize interdisciplinare complexe și cercetarea sitului prin metode geofizice. Analiza a început cu prospecțiuni geofizice pe mai multe terase din apropierea incintei fortificate a cetății, precum și în zona lipsită de pădure spre dealurile Pleși și Stăuinilor. Rezultatele prospecțiunilor geofizice din zona menționată au determinat echipa să efectueze două secțiuni de mici dimensiuni pentru verificarea stratigrafiei. Prima secțiune, S1, a fost plasată pe a treia terasă. Sub stratul de sol vegetal a fost descoperit un strat compact, de culoare gri-închis. Inventarul consta într-o cantitate bogată de ceramică specifică orizontului dacic. Sub acest strat a fost identificată o posibilă groapă de par, săpată în roca alterată a dealului. A doua secțiune a fost săpată pe prima terasă. Sub stratul de sol vegetal a fost identificat un strat compact, de culoare gri, sărac în descoperiri arheologice. Sub acest strat, un alt strat de culoare gri-deschis umplea o cavitate ovală din roca de bază. Contextul continuă în profilurile de vest și sud, unde a fost descoperită o cantitate redusă de ceramică.
Abstract [EN]:
The Căpâlna – Dealul Cetății site is located on the left bank of the Sebeș River and 2 km south of the current village of Căpâlna. The site is situated on a hill rising to 610 m altitude. It is accessible through a narrow passage way and surrounded by several manmade terraces inhabited within the period of the ”Dacian horizon”. The site was first mentioned by Téglás Gábor and was investigated systematically in several phases throughout the XXth century. The archaeological investigations led to the discovery of several structures, from the ditches and ramparts blocking the main access way to the stone block precinct of the ”Dacian” fortress. Within the precinct as well as the outer anthropic terraces several types of structures were discovered and analysed, whose detailed description can be found in the sites monography.
The archaeological campaign initiated in 2023 aimed to analyse the extent of human habitation around the fortress and near the access ways towards the site. Furthermore, the aim of this analysis was to establish a plan for future systematic researches. The current investigation also gathered samples for several complex interdisciplinary analyses and investigate the site through geophysical methods.
The analysis commenced with geophysical analyses on several terraces near the fortified precinct of the fortress as well as the area free of forest towards Pleși and Stăuinilor hill. The results of the geophysics in the later mentioned area led the team to excavate two small sections in order to verify the stratigraphy.
The first section S1 was placed on the 3rd terrace. Under the topsoil a compact dark-greyish layer was discovered. The inventory consisted from a rich amount of pottery specific for the Dacian horizon. Underneath the mentioned layer a possible post hole was discovered that was dug in the crumbling bedrock of the hill. The second section was excavated on the 1st terrace. Under the topsoil, a grey compact layer was identified, poor in archaeological discoveries. Following the last layer another light-grey layer filled an oval cavity in the bedrock. The context continues in the western and southern profiles leading to the discovery of a small amount of pottery.
... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Bibliografie:
1. I. Glodariu, V. Moga. (1989). Cetatea Dacică de la Căpâlna. București: Editura Științifică și Enciclopedică.
2. I. A. Oltean. (2007). Landscape, colonisation and romanisation, Routledge: USA – Canada.
2. I. A. Oltean. (2007). Landscape, colonisation and romanisation, Routledge: USA – Canada.