Căscioarele | Comuna: Căscioarele | Judeţ: Călărași | Punct: D’aia Parte | Anul: 2022
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Căscioarele, com. Căscioarele, jud. Călărași, Punct: D’aia Parte
Raport ID:
6875
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; La Tène;
Tipuri de sit:
Necropolă; Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 101733.04 |
Județ:
Călărași
Unitate administrativă:
Căscioarele
Localitate:
Căscioarele
Punct:
D’Aia Parte
Localizare:
| 101733.04 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Sîrbu | Valeriu | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Parnic | Valentin | responsabil | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Parnic | Andreea | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Topârceanu | Anişoara | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Damian | Paul | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Cernău | Ioan | participant | Muzeul Județean Ialomița |
| Androne | Olguța | participant | Direcția de Cultură a Municipiului Oltenița |
Raport:
Situl arheologic din punctul de la D’aia Parte, are o suprafaţă de peste 2 ha fiind situat pe malul de E al lacului Cătălui, la 150 m. N de „Ostrovel” (Pl. 1. a).
Situl getic din sec. IV-III a. Chr de la D’aia Parte este unul dintre cele mai importante din zonă, datorită remarcabilului sistem de fortificaţii, sanctuarelor descoperite aici și inventarului bogat şi variat, getic sau grecesc. La aceste descoperiri se adaugă și bogatele vestigii neolitice și eneolitice dar cele în număr mai mic de alte epoci.
Între anii 1963 - 1971 au fost efectuate la Căscioarele primele sondaje de către Muzeul din Olteniţa, iar între anii 1987 - 1991 s-au realizat cercetări arheologice de salvare în aproximativ 11 situri din această zonă. Cercetarea sistematică a complexului arheologic din punctul „D-aia Parte" de pe malul lacului Cătălui de la Căscioarele a început în 1991. Între anii 1992-1996 s-a continuat cercetarea sistematică responsabilii de șantier fiind Done Șerbănescu și Valeriu Sîrbu, iar din colectiv a făcut parte, permanent, Paul Damian.
În timpul acestor campanii de cercetare a fost identificat un centru rezidențial getic din secolele IV-III a. Chr., şi a fost cercetat sistemul de fortificaţie al cetăţii, care s-a dovedit a fi foarte complex. Totodată, s-a stabilit stratigrafia sitului şi, în plus, au fost descoperite două morminte de înhumaţie care aparţin culturii Tei.
Săpăturile au fost reluate în anul 2001 de către Paul Damian, responsabil științific, şi Valeriu Sîrbu, care au cercetat, în mai multe campanii, fortificaţiile de pe laturile de vest, nord și est ale cetăţii getice, iar Done Şerbănescu a săpat o locuinţă care aparţine culturii Gumelniţa A 1.
Cercetările arheologice din acest sit au fost reluate în anul 2022 din iniţiativa Muzeului Dunării de Jos Călăraşi, pe fondul degradării permanente a sitului arheologic. Prin săpăturile arheologice din această campanie ne-am propus: cercetarea în interiorul sistemului de fortificaţie de pe latura vest şi obţinerea de noi date asupra stratigrafiei aşezării.
În scopul acesta a fost trasată o secțiune paralelă cu secțiunea (S.3) în zona sanctuarelor cu altar decorat, denumită secțiunea S.11, ce a avut inițial 12 x 2 m, fiind prelungită ulterior spre nord cu încă 4 x 2 m.
În S.11 au fost identificate șase complexe care nu au fost cercetate complet și pe care le vom prezenta succint:
- complexul C.1 - zonă cu depuneri menajere, descoperită la adâncimea de 0,40 m în partea de nord a caroului 3 și partea de vest a caroului 4, în care au fost identificate fragmente ceramice getice, numeroase cantitativ, dar și oase;
- complexul C.2 - probabil locuință, poziționată în zona de sud a caroului 1 de la adâncimea de 0,50 m, în perimetrul căreia au fost descoperite resturi de chirpici arși care păstrează amprenta de nuiele, dar și multe resturi dintr-o vatră (spartă probabil in situ) cu gardină. În zona vetrei au fost găsite mai multe fragmente ceramice neolitice (Pl. 1.b).
- complexul C.3 - probabil locuință, s-a conturat în partea de nord - est a caroului 6 la adâncimea de 0,50 m. datorită descoperirii unor fragmente de pereți arși cu fățuială și urme de nuiele (Pl. 1. c).
- complexul C.4 - groapă menajeră, s-a conturat la adâncimea de 0,85 m. în carourile 3 și 4, în care materialul este neolitic, iar umplutura pare să se fi făcut etapizat având un aspect eterogen, cu lipitură arsă, cărbune și cenușă în compoziție. Din acest complex au fost recuperate mai multe fragmente ceramice și două fragmente de râșniță (Pl. 2. a).
- complexul C.5 - probabil locuință, a apărut la adâncimea de 0,75 m - 0,85 m în carourile 3 - 4 - 5, în zona căreia a predominat chirpicul ars (culoare cărămiziu intens), lipitura, pereții vitrifiați și bucăți mici de arsură (culoare neagră). Între complexul 3 și complexul 5, pământul este amestecat (gri deschis) și conține chirpici ars mărunțit, dar și bucăți de arsură (neagră) (Pl. 2. b).
- complexul C.6 - groapă menajeră, poziționată în partea de sud-est a caroului 1 și care taie complexul C.2 (locuință). Groapa menajeră este getică după materialul descoperit.
Inventarul arheologic din zona complexelor de pe D’aia Parte aparține cu precădere populației culturilor Boian și Gumelnița dar și populației getice și este format din: fragmente ceramice, unelte de silex întregi și fragmentare, statuete fragmentare, herminetă, unelte de os și corn.
La finalul scurtei campanii, secțiunea (S11) a fost acoperită cu folie de plastic și pământ, pentru a conseva complexele identificate și a putea continua cercetările sistematice în 2023. În campania viitoare se dorește extinderea suprafeței pentru a putea cerceta complexele în integralitatea lor. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Abstract [EN]:
The archaeological site at the D'aia Parte point has an area of over 2 ha, being located on the E shore of Lake Cătălui, 150 m. N from "Ostrovel".
The Getic site from the IV-III BC from D'aia Parte is one of the most important in the area, due to the remarkable system of fortifications, the sanctuaries discovered here and the rich and varied inventory, Getic or Greek. To these discoveries are added the rich Neolithic and Eneolithic vestiges, but the smaller ones from other eras.
In the 2022 campaign, a section parallel to the section (S.3) was drawn in the area of sanctuaries with a decorated altar, called section S.11, which was initially 12 x 2 m, and was later extended to the north by another 4 x 2 m.
Six complexes have been identified in S.11 that have not been fully investigated.
Bibliografie:
1. Marinescu-Bîlcu, S. (2001). A Few Observations on the Internal Organization of Gumelniţa Communities on Lake Catalui Islet. In Memoriam, Vladimir Dumitrescu, Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos, 19, 147-153.
2. Sîrbu, V. (1994). Consideraţii asupra habitatului getic din zona Căscioarele (jud. Călăraşi). Revista Bistriţei, 8, 25-33.
3. Sîrbu, V., Damian, P., Alexandrescu, Em., Safta, E., Damian, O., Pandrea, S., Niculescu, Al. (1996). Aşezări din zona Căscioarele - Greaca - Prundu. Mileniul I î. Hr. - I d. Hr. Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei "Carol I".
4. Sîrbu, V., Trohani, G. (1997). Cités et établissements fortifiés entre les Carpates Méridionales, le Danube et la Mer Noire (Ve - IIIe siècles av. J.-C.). Proceedings of the Seventh International Congresses of Thracology. The Thracian World at the Crossroads of Civilisations, I, Bucureşti, 512-539.
5. Sîrbu, V., Damian, P. (2017). Căscioarele-D’aia parte – un centre résidentiel gétique au Bas Danube (IVe-IIIe s. av. J.-C., p. 149-186. În A. Zanoci, V. Sîrbu, M. Băţ (Eds.), Fortificaţiile din epoca fierului în spaţiul tiso-nistrean - Materialele colloquium-ului de vară de la Saharna, 14-17 iulie 2016// Proceedings of Saharna Summer Colloquium Iron Age fortifications on the Tisa-Dniester space, July 14th - 17th, 2016. Chișinău - Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei "Carol I".
2. Sîrbu, V. (1994). Consideraţii asupra habitatului getic din zona Căscioarele (jud. Călăraşi). Revista Bistriţei, 8, 25-33.
3. Sîrbu, V., Damian, P., Alexandrescu, Em., Safta, E., Damian, O., Pandrea, S., Niculescu, Al. (1996). Aşezări din zona Căscioarele - Greaca - Prundu. Mileniul I î. Hr. - I d. Hr. Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei "Carol I".
4. Sîrbu, V., Trohani, G. (1997). Cités et établissements fortifiés entre les Carpates Méridionales, le Danube et la Mer Noire (Ve - IIIe siècles av. J.-C.). Proceedings of the Seventh International Congresses of Thracology. The Thracian World at the Crossroads of Civilisations, I, Bucureşti, 512-539.
5. Sîrbu, V., Damian, P. (2017). Căscioarele-D’aia parte – un centre résidentiel gétique au Bas Danube (IVe-IIIe s. av. J.-C., p. 149-186. În A. Zanoci, V. Sîrbu, M. Băţ (Eds.), Fortificaţiile din epoca fierului în spaţiul tiso-nistrean - Materialele colloquium-ului de vară de la Saharna, 14-17 iulie 2016// Proceedings of Saharna Summer Colloquium Iron Age fortifications on the Tisa-Dniester space, July 14th - 17th, 2016. Chișinău - Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei "Carol I".